Pe 1 august, România intră într-o nouă eră fiscală. După o perioadă de incertitudine și măsuri populiste, Guvernul Bolojan dă startul unei serii de majorări de taxe și impozite cu un impact direct asupra fiecărui cetățean. Modificările fiscale intră în vigoare imediat și afectează atât consumatorii de rând, cât și antreprenorii. Vom avea parte de[...]

• TVA-ul general crește de mâine de la 19% la 21%, în timp ce cotele reduse se unifică pentru un procent de 11%.
• Țigările, combustibilii, cărțile și energia electrică se scumpesc cel mai mult.
• Pensionarii care au peste 3.000 de lei plătesc CASS de 10% din pensie.

Pe 1 august, România intră într-o nouă eră fiscală. După o perioadă de incertitudine și măsuri populiste, Guvernul Bolojan dă startul unei serii de majorări de taxe și impozite cu un impact direct asupra fiecărui cetățean. Modificările fiscale intră în vigoare imediat și afectează atât consumatorii de rând, cât și antreprenorii.

Vom avea parte de creșteri de TVA și prețuri la produsele de bază

Una dintre cele mai importante modificări o reprezintă creșterea Taxei pe Valoare Adăugată (TVA). TVA-ul general urcă de la 19% la 21%, iar cota redusă ajunge la 11%, față de 8% sau 5%, cât era anterior, în funcție de produs sau serviciu. Această modificare aduce scumpiri de până la 6% pentru o gamă largă de produse.

Cele mai afectate categorii sunt: țigările și alcoolul, unde accizele cresc cu 3% și 10% respectiv, carburantul, cu o scumpire de peste 40 de bani pe litru pentru benzină și motorină; cărțile, energia electrică, gazul și lemnele de foc, toate afectate de creșterea TVA-ului și rovinieta anuală, care din septembrie va costa 250 lei, față de 140 lei în prezent.

În plus, Guvernul Bolojan a decis și alte măsuri controversate, precum: pensionarii cu venituri de peste 3000 lei vor plăti CASS de 10% din pensie, o decizie care va afecta aproape 2 milioane de oameni și începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende va crește la 16%, cu 6% mai mult față de nivelul actual. Aceste schimbări vin într-un context social deja tensionat, în care românii se simt bombardați cu modificări fiscale de la o lună la alta.

Piața se adaptează, ofertele promoționale încep să apară

În fața valului de scumpiri, românii apelează la umorul caracteristic. Pe internet, circulă deja glume și meme-uri, cum ar fi celebra „Ultima noapte de TVA 9%”, o reinterpretare satirică a titlului „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu. Astfel, societatea încearcă să digere o realitate economică tot mai apăsătoare.

Chiar dacă majorările fiscale sunt dure, analiștii economici și unii antreprenori susțin că piața se va adapta. Au fost observate deja campanii promoționale și reduceri, iar unii dezvoltatori imobiliari declară că își vor asuma creșterea TVA-ului, fără a o transfera în prețul final al locuințelor.

Dezvoltatorii imobiliari încearcă să-și protejeze vânzările într-un moment critic, când consumul rămâne esențial pentru menținerea economiei. Se estimează că impactul psihologic al acestor măsuri va fi major, deoarece au fost introduse într-un timp extrem de scurt, de pe o zi pe alta, fără o perioadă reală de tranziție sau consultare publică.

Care este viziunea Guvernului pe termen lung?

Criticile aduse guvernului actual se leagă de lipsa unei viziuni pe termen lung. Deși se înțelege nevoia de a acoperi găurile bugetare lăsate de fostele guverne, măsurile par a fi luate în grabă, fără o strategie coerentă de investiții sau stimulare economică. Mulți antreprenori ar fi acceptat aceste sacrificii dacă ar fi existat o strategie clară, care să includă reinvestirea sumelor colectate în infrastructură, educație, sănătate sau atragerea investitorilor.

Deși impactul fiscal este mare, unii antreprenori aleg să vadă partea plină a paharului. Investitorii străini revin, interesul pentru zone strategice, inclusiv cele cu ieșire la Dunăre sau Marea Neagră, este în creștere. În acest context, se impune o schimbare de mentalitate: mai multă muncă, mai multă responsabilitate și o atitudine pragmatică în fața provocărilor economice. România a trecut prin multiple crize în ultimele trei decenii, însă ceea ce lipsește constant este predictibilitatea legislativă. Modificările bruște, fără avertisment, lasă antreprenorii fără un orizont clar de planificare.