Între cele mai la îndemână soluţii pentru reducerea deficitului buge­tar (9,3% din PIB în 2024) se numă­ră majorarea TVA de la 19% la 21% şi îngheţarea pensiilor şi a sala­riilor în sectorul public în anul 2026.

♦ Guvernul şi-a angajat ieri răspunderea în faţa Parlamentului pentru pachetul de măsuri fiscale care prevede majorări de taxe şi eliminarea unor facilităţi fiscale♦Graba este motivată de faptul că astăzi, la Bruxelles ECOFIN (consiliul miniştrilor de finanţe din UE) discută situaţia României aflată de ani buni în procedură de deficit excesiv (deficit bugetar mai mare de 3% din PIB), iar de felul în care România înţelege să rezolve problema depind notele acordate de agenţiile de evaluare financiară şi o parte a fondurilor primite de la UE.

Între cele mai la îndemână soluţii pentru reducerea deficitului buge­tar (9,3% din PIB în 2024) se numă­ră majorarea TVA de la 19% la 21% şi îngheţarea pensiilor şi a sala­riilor în sectorul public în anul 2026.

Sindicatele sunt în stradă şi reproşează guvernului că au majorat taxele înainte de a tăia cheltuielile care, spun ele, sunt desti­na­te, în principal, satisfacerii clientelei de partid: au majorat TVA înainte de a tăia subvenţiile de sute de milioane de lei acordate anual parti­delor politice, taie din sporurile angajaţilor de rând înainte de a elimina primele de zeci de milioane de euro acordate celor din consiliile de administrţie ale companiilor de stat.

Angajarea răspunderii este o procedură constituţională care prevede că o lege pen­tru care guvernul şi-a pus, practic, mandatul pe masă trece fără dezbatere, dacă o even­tuală moţiune de cenzură apărută în urma angajării este respinsă. Dacă moţiu­nea trece, guvernul cade.

Potrivit proiectului prezentat ieri de pre­mierul Ilie Bolojan în faţa camerelor reu­nite, legea în discuţie reglementează une­le măsuri fiscal-bugetare pentru a con­so­lida sus­tena­bilitatea financiară a României pe termen lung prin limitarea cheltuielilor per­ma­nente, până la un nivel care să permită res­pectarea condiţionalită­ţilor asumate de România, cu consecinţe negative asupra per­formanţelor fiscale şi externe ale statului român şi prin creşterea veniturilor astfel încât să se poată susţine din fonduri publice finanţarea tuturor categoriilor de servicii pu­blice destinate cetăţenilor la un nivel calita­tiv şi competitiv impus de standardele europene.

Potrivit documentului citat, măsurile instituite în legea ce este promovată prin an­gajarea răspunderii au caracter excepţional şi urmăresc să asigure guvernului finanţa­rea necesară respectării angajamentelor asuma­te cu încadrarea în ţinta de deficit, fiind nece­sa­re diminuarea unor cheltuieli de funcţio­nare ale instituţiilor şi autorităţilor publice şi creşterea veniturilor bugetului de stat.

Ce a spus Bolojan

l Vin azi în faţa dvs şi a tuturor românilor pentru a angaja răspunderea guvernului. Este însă o urgenţă naţională şi un act de respon­sa­bili­tate. Acest pachet este doar începutul.

l România a avut anul trecut cel mai mare deficit din UE. Dacă România ajunge la ratingul junk (notă a agenţiilor de rating care înseamnă „nerecomandat investiţiilor“ – n. red.), vom avea taxe mai mari, preţuri mai mari şi putere de cumpărare mai mică, dobânzi la credite mai mari. Suntem aici pentru a evita acest scenariu.

l În spaţiul public se discută că vor avea de suferit doar cei mai săraci, iar sinecuriştii nu vor avea nimic de pierdut. Ni s-a reproşat că am început cu bursele, nu cu politicienii. Până la sfârşitul lunii iulie, vom reveni în faţa Parlamentului cu acest al doilea pachet de măsuri, cu accent pe echitate, moralitate şi eficienţă.

Ce va conţine un al doilea pachet de reforme

Premierul Bolojan a trecut în revistă ce va conţine un al doilea pachet de reforme. „Până la sfârşitul lunii iulie, vom reveni în faţa Parlamentului cu al doilea pachet de măsuri cu accent pe echitate şi eficienţă“, a spus premierul.

Acesta conţine:

♦ Reforma pensiilor speciale prin eliminarea excepţiilor, calculul corect al pensiilor şi intrarea la pensie la vârsta generală.

♦Reforma companiilor de stat şi autorităţilor autonome. Vom restructura autorităţile autonome de tip ASF, ANCOM şi ANRE.

♦Reducerea numărului de membri şi indemnizaţiile din Consiliile de Administraţie, transparentizarea activităţilor şi a contractelor.

♦Reforma administraţiei locale şi centrale prin redimensionarea aparatului bugetar, prin descentralizare şi digitalizare.

♦Combaterea evaziunii fiscale şi a fraudării banului public, prin modificări legislative şi prin acţiunea pe care trebuie să o vedeţi la ANAF în lunile următoare.

♦Urgentarea accesării fondurilor europene şi prioritizarea investiţilor cu impact direct în dezvoltare.

Ce măsuri mari conţine legea pe care guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament

♦Se majorează TVA standard de la 19 la 21%. Va fi o cotă redusă de 11% ca de exemplu pentru medicamente de uz uman, alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice (cu excepţia băuturilor alcoolice), alimentarea cu apă şi de canalizare; livrarea apei pentru irigaţii în agricultură; livrarea de îngrăşăminte şi pesticide de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă, etc.

♦Impozitul pe dividende va creşte de la 10% la 16%.

♦Creşte de la 2% la 4% impozitul datorat de băncile din România, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 inclusiv.

♦Pentru băncile cu cotă de piaţă mai mică de 0,2%, impozitul se menţine la 2%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 inclusiv.

♦Proiectul elimină facilităţile de TVA pentru tranzacţiile imobiliare. Nu se vor mai putea achiziţiona locuinţe cu cotă redusă de TVA. Vor exista măsuri tranzitorii, în următorul an, dacă antecontractul a fost încheiat până la 1 august 2025 şi dacă locuinţa este livrată până la 1 august 2025.

♦Se majorează accizele, la 1 august 2025 şi respectiv, la 1 ianuarie 2026, pentru alcool şi băuturi alcoolice, benzină şi motorină.

♦Nu se acordă ajutoare, plăţi compensatorii la pensionare.