Premierul României, Ilie Bolojan, a venit luni seara în faţa Parlamentului pentru a-şi angaja răspunderea asupra reformei pensiilor speciale, reformei din sănătate, guvernanţei corporative a companiilor, eficientizării activităţii autorităţilor publice autonome (BNR, ASF, ANCOM), dar şi unele creşteri de taxe. Astfel, Ilie Bolojan şi-a asumat răpunderea pentru 5 proiecte legislative, pe care executivul le-a adoptat[...]

Premierul României, Ilie Bolojan, a venit luni seara în faţa Parlamentului pentru a-şi angaja răspunderea asupra reformei pensiilor speciale, reformei din sănătate, guvernanţei corporative a companiilor, eficientizării activităţii autorităţilor publice autonome (BNR, ASF, ANCOM), dar şi unele creşteri de taxe.

Astfel, Ilie Bolojan şi-a asumat răpunderea pentru 5 proiecte legislative, pe care executivul le-a adoptat în şedinţa de guvern de astăzi.

Acestea sunt: proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu; proiect de lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii; proiect de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice; proiect de lege privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome; proiect de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Vedeţi mai jos discursul integral al prim-ministrului României, Ilie Bolojan:

Stimaţi membri ai Parlamentului, doamnelor şi domnilor! În urmă cu o lună şi jumătate am trecut, cu sprijinul Parlamentului, prin primul pachet de măsuri destinate reducerii deficitului bugetar şi restabilirii încrederii internaţionale în economia României. Acesta include măsuri nepopulare, dar necesare, pe care întreaga ţară a trebuit să le suporte. Le mulţumesc românilor pentru răbdare şi încredere, pentru că au înţeles situaţia în care ne aflăm şi nevoia unor măsuri radicale, rapide. Aşa cum am mai spus, în situaţii excepţionale, e necesar să venim cu măsuri excepţionale. Plătim astăzi preţul multor ani în care noi, clasa politică, ne-am făcut că nu vedem realităţile bugetare şi nu ne-am încasat veniturile. Am cheltuit prea mult şi am început investiţiile în fonduri să le terminăm.

Nu am spus adevărul de frică să nu speriem oamenii sau în context electoral, să nu pierdem voturi, să nu supărăm aleşii locali, să mulţumim activul de partid. Dar tot această clasă politică este chemată astăzi să dovedească faptul că am învăţat lecţia primită la ciclurile recente de votare. Prea mult au fost confundate bunele noastre intenţii cu performanţa. Unii au crezut că este suficient să înceapă proiecte şi au făcut cheltuieli azi, fără să se gândească la ziua de mâine. Nu mă feresc să spun aceste lucruri, dar nu e vreme nici de lamentări, nici de vânătoare de vrăjitoare. Trebuie să trecem la acţiune pentru a corecta nedreptăţile şi a face curăţenie.

Aş vrea să vă prezint foarte pe scurt tabloul funcţionării statului nostru, care astăzi este, în multe locuri, plin de nedreptăţi. Avem, în multe locuri, privilegii speciale, excepţii, risipă şi sinecuri. Fiecare se descurcă cum poate.

În multe locuri îşi angajează rudele, alţii măresc indemnizaţiile, alţii fac raportări false ca să încaseze mai mult. Şi atunci eu vă întreb pe dumneavoastră: aceasta este România pe care ne-o dorim? Aceasta este România pe care vrem să o lăsăm copiilor şi nepoţilor noştri? Eu zic că nu. De aceea, vă rog să susţineţi întregul pachet de reforme şi toate proiectele pentru care astăzi ne angajăm răspunderea Guvernului în faţa Parlamentului. Atunci când am pornit întregul demers, am spus că avem trei direcţii de principiu: ordine în finanţele ţării noastre, bună guvernare şi respectul pentru cetăţeni. Acestea rămân reperele noastre. Vreau să le mulţumesc colegilor mei de cabinet care au lucrat la acest set de măsuri, pentru că a fost un efort de echipă al tuturor miniştrilor, indiferent de culoarea politică.

Ştiu că nu este un pachet legislativ perfect, dar este începutul reaşezării statului român pe baze de corectitudine şi respect pentru români. Acest set de măsuri aduce echitate, elimină risipa şi privilegii, taie sinecuri şi aduce respect pentru oameni şi dreptate, într-un cuvânt, un stat mai corect cu românii. Dacă va fi nevoie să ajustăm unele politici, o vom face. Dacă vom putea să uşurăm povara fiscală asupra oamenilor fără a dezechilibra din nou economia, o vom face. Eu cred că, undeva spre jumătatea anului următor, dacă se va merge înainte, vom constata că am reuşit o corecţie de curs. De acolo există perspective de creştere. Un lucru nu-l voi schimba însă: voi continua să spun oamenilor adevărul, fără să cosmetizez realitatea. Nu voi vinde iluzii şi speranţe deşarte, atâta timp cât voi avea sprijinul colegilor mei din cabinet şi al dumneavoastră, la nivel de Parlament.

Voi merge înainte cu încredere în ţara noastră şi în viitorul ei. Doamnelor şi domnilor! Primul proiect pentru care ne angajăm răspunderea priveşte reforma pensiilor magistraţilor. Trebuie să restabilim dreptatea. Păstrăm respectul pentru magistraţi, înţelegem contribuţia lor majoră în societate, dar, în acelaşi timp, trebuie să asigurăm o doză de echitate. Magistraţii români ies astăzi la pensie la 48–49 de ani. O pensie medie în magistratură trece de valoarea de 24.000 de lei, dar numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000–40.000 de lei, în mod special pentru magistraţii care au avut şi funcţii de conducere. Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare.

În România, vechimea în muncă necesară pensionării va creşte de la 25 de ani la 35 de ani, aşa cum este cazul pentru ceilalţi cetăţeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remuneraţie netă. Am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. Este greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000–15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaţionale sau Constituţiei. Am văzut protestele magistraţilor şi vreau să fie limpede că nu este o lege împotriva magistraţilor, ci o lege pentru echitate şi pentru încrederea în justiţie. Magistratura rămâne un pilon fundamental al statului de drept, iar respectul nostru pentru ea nu este în discuţie.

Un stat corect, cu respect pentru români, nu poate exista în absenţa unui sistem de sănătate accesibil, eficient, cu servicii medicale decente pentru fiecare pacient. Deşi bugetele pentru sănătate au crescut an de an, deşi au fost creşteri salariale mari în anii trecuţi şi s-au făcut investiţii în sistem, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale, iar în acest timp problemele s-au acumulat. A venit vremea să facem ce trebuia făcut demult.

Proiectul pentru care ne angajăm răspunderea în faţa Parlamentului aduce mai multă ordine şi corectitudine în sistem, mai multă grijă pentru pacienţi şi resursele alocate lor, reduce risipa şi face sistemul mai accesibil. Subliniez trei direcţii importante ale acestei reforme.

În primul rând, reforma pe care o propunem azi porneşte de la principiul reorientării pacienţilor din zona de spitalizare către medicina de familie şi medicina de specialitate, prin eliminarea internărilor care nu sunt necesare şi tratarea pacienţilor la medicul de familie sau de specialitate. Se pot economisi peste 3 miliarde de lei, care să fie redirecţionaţi tot pentru servicii medicale. Modalitatea de plată pentru medicii de familie se va schimba. Vom pune accentul pe serviciile oferite pacienţilor, care vor constitui peste două treimi din plată. Doar o treime din banii plătiţi vor fi pe baza numărului de pacienţi înscrişi pe listă.

A doua direcţie importantă este să oferim servicii mai accesibile. Pacienţii din comunităţile izolate vor avea acces mai rapid la consultaţii primare. Seniorii, bolnavii cronici şi persoanele cu dizabilităţi primesc îngrijire la domiciliu fără costuri suplimentare. Se schimbă şi mecanismul prin care asigurăm accesul la medicamente inovative, în aşa fel încât să fie predictibil şi fără presiune pe bugetul public, încurajând prescrierea de medicamente generice.

A treia direcţie priveşte responsabilitatea, performanţa şi disciplina financiară în sistem, mai ales la nivelul spitalelor, pentru a asigura un management profesionist. Contractele vor fi pe bază de indicatori de performanţă, evaluarea se va face transparent şi se elimină numirile fără concurs. Creşte responsabilitatea managerilor şi a şefilor de secţie. Se introduc sancţiuni clare şi mecanisme pentru recuperarea sumelor pentru servicii fictive, practicile prin care s-au sifonat uneori bani de la buget.

Creşte ponderea plăţilor pe servicii medicale şi scade ponderea influenţelor salariale ca mecanism de plată. Astfel, spitalele publice vor fi încurajate să îşi dezvolte activitatea pe baza nevoii reale de servicii de sănătate pentru populaţie. Vom consolida reţeaua publică prin introducerea categoriei „spitale de importanţă strategică”. Aceasta va ajuta la prioritizarea investiţiilor şi dotărilor pentru unităţi vitale în gestionarea crizelor medicale. În acelaşi timp, responsabilizăm şi spitalele private. Acestea vor fi obligate să suporte costurile dacă pacientul este externat nejustificat şi internat într-un spital public în 48 de ore, pentru aceeaşi patologie. Vă cer sprijinul în susţinerea acestor măsuri, care vor ajuta la stoparea risipei şi la mai buna folosire a banilor publici în sistemul sanitar, venind în acelaşi timp şi în sprijinul pacienţilor.

Stimaţi membri ai Parlamentului. Guvernul îşi angajează răspunderea şi pentru reforma companiilor publice. Proiectul Parlamentului are mai multe obiective.

Vrem să punem capăt câştigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice. Vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanţă în beneficiul cetăţenilor. Şi agenţia guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviţi ajung în funcţii de conducere potrivită. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere. Nu va mai fi posibil ca managementul acestor companii să încaseze sume semnificative dacă nu au nicio legătură cu performanţa companiilor şi mai ales cu calitatea produselor sau serviciilor pe care le oferă oamenilor. Membrii neexecutivi ai consiliilor de administraţie vor primi o indemnizaţie lunară egală cu maxim două salarii medii din acea clasă de activitate. Membrii executivi vor primi maximum trei astfel de salarii ca venit fix, dacă sunt performanţi şi îndeplinesc toate criteriile de performanţă. Vor putea primi maxim încă două indemnizaţii ca bonus.

Astfel de bonusuri vor putea fi acordate doar o dată pe an şi doar în funcţie de situaţiile financiare. Înainte puteau primi până la nouă indemnizaţii. A doua măsură: indicatorii de performanţă şi plafonarea beneficiilor. De acum înainte, cel puţin jumătate din indicatorii de performanţă vor fi financiari şi cuantificabili: profit, grad de îndatorare, investiţii realizate. Nu vom mai plăti pentru numărul de şedinţe ţinute, ci pentru ceea ce se întâmplă după acele şedinţe. Am plafonat diurnele, sporurile, maşinile de serviciu şi alte beneficii care, în unele cazuri, erau folosite abuziv şi discreţionar ca supliment de venit.

A treia măsură: consiliile de administraţie vor fi mai mici cu aproximativ o treime decât în prezent. Până acum, numărul maxim posibil de membri ai Consiliului de Administraţie de la regiile autonome era de 3 la societăţile cu sistem dualist. Consiliile de supraveghere vor fi între 3 şi 5 membri, iar în companiile mari, companiile de administraţie tot de 3–5 membri. Mai puţini membri, dar mai buni. Pentru companiile cu peste 50 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 7,3 milioane euro, selecţia se va face prin firme de recrutare cu experienţă crescută, care au capacitatea de a atrage profesionişti. De asemenea, un funcţionar public va putea face parte dintr-un singur consiliu de administraţie.

A patra măsură: putere mai mare pentru agenţia guvernamentală care supraveghează numirile în companiile publice şi performanţele lor. Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice va deveni pivotul acestui sistem. Va valida sau anula procedurile de selecţie. Va veghea ca indicatorii de performanţă să fie stabiliţi corect şi să fie respectaţi. Va crea un nucleu de profesionalizare pentru viitorii membri ai consiliilor.

Un management eficient va face economii semnificative, va oferi servicii mai bune, iar banii economisiţi îi vom putea aloca acolo unde nevoile sunt cele mai mari.

Guvernul României îşi angajează răspunderea în faţa Parlamentului pentru reforma a trei dintre cele mai importante autorităţi de reglementare din ţară: Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Toate trei au fost create pentru a păstra un echilibru în trei dintre cele mai importante pieţe: cea a energiei, cea financiară şi cea de telecomunicaţii. Din păcate, aceste autorităţi de reglementare şi control au ajuns, de-a lungul anilor, să aibă scheme de personal umflate artificial şi, mai grav, să ajungă la nivelul de salarizare care nu mai are nicio legătură cu realităţile economice din această ţară.

Acest proiect de lege pune ordine şi introduce reguli clare. Prin această lege se propune o restructurare a autorităţilor autonome ASF, ANRE şi ANCOM. Astfel, în primul rând, se propune reducerea personalului cu 10% pentru posturile de specialitate şi cu 30% pentru posturile de suport. Este anormal să avem un aparat administrativ supradimensionat în comparaţie cu cel de specialitate. În al doilea rând, se propune restructurarea organigramei, iar noile structuri trebuie să respecte reguli clare: compartimentele nu pot depăşi 20% din totalul posturilor. Nu mai pot fi create funcţii fără corespondent în Clasificarea Ocupaţiilor din România şi se vor elimina suprapunerile de atribuţii. În al treilea rând, nivelul remuneraţiilor: reducem cu 30% salariile pentru tot personalul şi indemnizaţia conducerii.

Dacă le cerem cetăţenilor să accepte reguli de disciplină bugetară, nu putem să menţinem în paralel conduceri care câştigă venituri de câteva ori mai mari decât demnitarii statului. De asemenea, limităm bonusurile pe care şi le pot acorda conducerile: maxim de două ori indemnizaţia lunară pentru funcţia de ministru pentru următorii ani. Aceste bonusuri vor rămâne suspendate. Era nevoie de aceste măsuri pentru a nu mai repeta situaţia în care conducerea îşi dădea singură prime fără limite, chiar şi în perioade în care companiile de pe pieţele pe care le supravegheau dădeau faliment, cu urmări majore asupra consumatorilor. Nu în ultimul rând, introducem transparenţa: legea prevede obligaţia ca organigramele şi nivelurile de salarizare să fie publicate pe site-urile instituţiilor. Este un gest de respect faţă de români şi un exerciţiu de responsabilitate.

Aceste măsuri întăresc autorităţile de reglementare şi control. Ele nu trebuie să fie percepute doar ca locul unde se recompensează clientela sau unde se perpetuează privilegii. Trebuie să fie exemple de profesionalism, eficienţă şi integritate.