25 august 2025 - Președinte CJ

În timp ce Guvernul Bolojan creşte taxele pe banda rulanta şi pune bariere pentru business-uri şi antreprenori, cum vrea cancelarul german Friedrich Merz sa scoata Germania din criza? Stimulente pentru afaceri, investiţii de sute de miliarde de euro în infrastructura, reforme ample pentru reducerea birocraţiei şi refuza sa creasca taxele

Autor: Stefan Stan

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că abordarea provocărilor economice ale ţării se dovedeşte a fi o sarcină mult mai dificilă decât anticipase iniţial, scrie Bloomberg. „Spun asta şi autocritic – această misiune este mai mare decât şi-ar fi imaginat unul sau altul acum un an”, a spus Merz într-un discurs susţinut sâmbătă, în oraşul[...]

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că abordarea provocărilor economice ale ţării se dovedeşte a fi o sarcină mult mai dificilă decât anticipase iniţial, scrie Bloomberg.

„Spun asta şi autocritic – această misiune este mai mare decât şi-ar fi imaginat unul sau altul acum un an”, a spus Merz într-un discurs susţinut sâmbătă, în oraşul Osnabrück din nordul Germaniei. „Nu suntem doar într-o perioadă de slăbiciune economică, ci într-o criză structurală a economiei noastre.”

Puterea industrială a Europei şi cel mai mare exportator al continentului se confruntă cu costuri ridicate şi persistente la energie, pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina şi al turbulenţelor cauzate de tarifele comerciale americane. Datele publicate vineri au arătat că economia germană s-a contractat în al doilea trimestru mai mult decât se estimase iniţial.

„Cel târziu în această săptămână, nimeni nu ar mai trebui să îşi facă iluzii cu privire la cât de profunde şi de ample sunt provocările cu care ne confruntăm”, le-a spus Merz membrilor Uniunii Creştin-Democrate (CDU) din Saxonia Inferioară, landul natal al constructorului auto Volkswagen AG.

El a menţionat prăbuşirea cu 36% a profitului net al Volkswagen în al doilea trimestru drept „doar unul dintre multele semnale”.

„O mare parte a economiei noastre nu mai este cu adevărat competitivă, iar aceasta este o problemă de competitivitate la nivel de preţ”, a spus Merz, fără să numească firme concrete. „Calitatea este încă bună, iar liderii companiilor recunosc aceste provocări. Însă condiţiile de bază din Germania pur şi simplu nu au fost suficient de bune în ultimul deceniu.”

De la preluarea mandatului în acest an, Merz a promis reforme ample menite să reducă birocraţia, să modernizeze infrastructura şi să stimuleze cererea internă. Guvernul său are în plan investiţii de sute de miliarde de euro în drumuri, poduri şi forţele armate, pentru a susţine productivitatea.

Sâmbătă, el a subliniat noile stimulente fiscale pentru investiţiile de afaceri şi şi-a reiterat opoziţia faţă de creşterea taxelor pentru companiile mijlocii.

De asemenea, a recunoscut că tarifele de 15% impuse de SUA exporturilor germane vor fi o povară pentru economie, deşi a avertizat că un război comercial deschis cu Washingtonul ar fi fost mult mai grav.

Partea a doua a „proiectului de reforme“ iniţiat de guvernul Bolojan: taxe noi şi iar taxe. Ce prevede pachetul 2 de reforme

În România, pachetul al doilea de reforme ar fi urmat să conţină, potrivit promisiunilor din trecut, măsuri de tăiere a cheltuielilor publice şi nu noi creşteri de taxe. Creşterile de taxe (TVA majorată la 21%, renunţarea la majoritatea beneficiilor salariale) fuseseră deja cuprinse în „pachetul 1“. Promisiunea fusese aşa: în primul pachet majorăm unele taxe pentru echilibrarea veniturilor statului, iar în pachetul al doilea şi al treilea tăiem din cheltuielile statului întru acelaşi scop enunţat în pachetul întâi. Însă şi pachetul al doilea cuprinde, după cum se vede, noi majorări de taxe.

„Nu va fi ultima majorare de taxe“, spun economiştii consultaţi de ZF. Pentru că măsurile economice prociclice (majorezi taxe când ar trebui să le scazi) sunt asemenea unei boli ce creşte din propria-i neputinţă. Nu sunt bani la buget, majorezi taxele. Deficitele mari obligă guvernul să majoreze taxele pentru că nimeni nu-l mai împumută decât la dobânzi ce ameţesc minţile lucide. Creşterea taxelor sugrumă consumul. Orice împrumut al statului, în aceste condiţii, înseamnă inflaţie. Reducerea de consum înseamnă creştere economică mică. Statul tipăreşte, practic, bani, iar BNR nu are aici controlul pentru că, dacă ar majora, cum ar fi normal, dobânda-cheie ar lovi şi mai mult în economie.

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ