Independenta energetica: de la Ceausescu la Bolojan

Ce-ar trebui să facă România pentru a nu mai fi printre statele care plătesc cea mai scumpă energie electrică din Europa? De ani de zile responsabilii din domeniu n-au vrut să schimbe lucrurile. Ministrul PSD al Energiei, Bogdan Ivan a anunțat sâmbătă că vrea să ridice în Consiliul Suprem de Apărare a Țării problema prețului prea mare pe care îl plătesc românii pentru curent. Bogdan Ivan susține că a găsit haos la minister și că în ultimii 10 ani, România și-a redus cu 56% capacitățile de producție. Social-democrații au fost la putere 8 din acești 10 ani despre care vorbește ministrul, care ar vrea să arunce pe umerii altora complicațiile prezentului. Ministrul susține că România e nevoită să importe mai bine de 20% din energia necesară la orele de consum maxim, la prețuri mult mai mari decât cele la care exportă: „mai bine de 20 la sută din energie o importăm la ore de consum de vârf, la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm noi”. Ministrul Ivan a descoperit o realitate veche de ani de zile, că România e dependentă de importuri și ca atare „e o problemă de siguranță națională să plătești cea mai scumpă energie electrică din Europa”. La începutul lunii iulie, Dan Nica, eurodeputat din partea PSD a avut un discurs populist similar în Parlamentul UE în care i-a atacat pe liderii europeni întrebându-i „ce fel de piață unică este aceasta în care toată presiunea și toată greutatea sunt pe umerii României și ale românilor, în timp ce această piață de electricitate nu funcționează?”. Sau de ce românii plătesc prețuri de 2 sau de 4 ori mai mari decât celelalte state ale Uniunii Europene? Într-adevăr statele bogate din Vestul continentului plătesc mult mai puțin pe curent decât țările din Balcani, România, Bulgaria sau Grecia. Dar această ecuație nu are explicații în conspirațiile care se vehiculează, ci mai degrabă în slăbiciunea statelor din Sud-Estul Europei. În România a existat mereu un dezinteres asumat în privința energiei. În fond, țara putea să devină de mult independentă din punct de vedere energetic dacă ar fi terminat Centrala Nucleară de la Cernavodă, începută de Nicolae Ceaușescu pe baza unui proiect canadian, dintre cele mai avansate la vremea respectivă. Canadienii au vrut să vină și să ajute la finalizarea ei, dar multă vreme Bucureștiul a preferat să se bazeze pe gazul rusesc, în loc să-și asigure energia de care avea nevoie. Absența investițiilor în acest domeniu, pentru care România putea accesa bani de la Uniunea Europeană e prima dintre probleme. Practic, guvernele post-decembriste au crezut că sunt suficiente proiectele energetice făcute până în 1989, inclusiv hidrocentralele care aduc până la 30% din necesar, dar care sunt dependente de vreme. Tot peisajul politico-energetic sugerează că Ceaușescu ar fi fost mai vehement în obținerea independenței energetice, decât guvernele care au condus țara în ultimii 35 de ani. De fapt, după căderea comunismului, România a reușit să termine doar al doilea reactor al Centralei Nucleare Cernavodă, în 2007, din cele patru aflate în proiectul inițial plus o centrală, din 2012, deținută de OMV Petrom la Brazi. Au mai fost puse la lucru diferite capacități de energie regenerabilă, dar fără capacități de reglaj sau stocare, ceea ce creează dezechilibre majore în sistemul național atunci când se opresc. România poate atrage 18 miliarde de euro până în 2030, pentru a rezolva aceste probleme și pentru a dezvolta și mai mult acest tip de energie verde. Absența capacităților de stocare e într-adevăr o mare vulnerabilitate pentru România, dar CSAT nu poate rezolva lipsa investițiilor, a stocărilor și a reglajelor. În plus, plafonarea prețului la energie din 2021 până în 2025 a fost o păcăleală pentru că diferența de preț a fost plătită prin impozitele și taxele tuturor. Ceea ce ar putea face într-adevăr CSAT, ar fi să verifice, așa cum spune specialista în energie, Otilia Nuțu de la Expert Forum, dacă nu cumva în fluxurile de energie dinspre Vest spre Est, se întâmplă ceva pe lângă Ungaria unde „piața energetică europeană se rupe în două”. Adică energia dinspre Vest nu ajunge cu ușurință în Est și nu e clar unde ar fi blocajul și nici dacă are legătură cu vreun boicot sau dacă e doar o problemă tehnică. Dincolo de acest blocaj, însă, România a investit prea puțin în independența ei energetică, a crezut că centralele făcute de Ceaușescu vor rezista o veșnicie, a preferat ani de zile să consume gaz rusesc și a pedalat pe soluțiile populiste. Are guvernul Bolojan un alt plan care să schimbe ecuația actuală în care o țară cu resurse energetice importante plătește pentru curent mai multe decât statele fără niciun fel de resurse, dar cu strategii inteligente? Autor: Sabina Fati

Independenta energetica: de la Ceausescu la Bolojan

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ