Premierul Ilie Bolojan, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Palatul Victoria pachetul de reformă care priveşte pensiile speciale. Aceasta cuprinde creşterea vârstei de pensionare şi faptul că pensia nu va mai depăşi salariul. Vedeţi mai jos declaraţiile integrale ale premierului Ilie Bolojan: Avem reţinute peste 800 de milioane de euro pentru[...]

Premierul Ilie Bolojan, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Palatul Victoria pachetul de reformă care priveşte pensiile speciale. Aceasta cuprinde creşterea vârstei de pensionare şi faptul că pensia nu va mai depăşi salariul.

Vedeţi mai jos declaraţiile integrale ale premierului Ilie Bolojan:

Avem reţinute peste 800 de milioane de euro pentru trei jaloane care nu le-am îndeplinit în momentul de faţă. Din ultima cerere pe care am depus-o, dintre care peste 230 de milioane de euro.

Sumele care sunt reţinute până la rezolvarea acestei soluţii de către România şi avem ca termen luna noiembrie să îndeplinim aceste jaloane, altfel vom pierde banii. Deci, pe toate cele trei componente operaţionalizarea agenţiei care monitorizează performanţa companiilor.

Ceea ce înseamnă în fapt urgenţa, rezolvarea acestei probleme are alte câteva elemente foarte importante unul care ţine de echitatea socială, pentru că, în condiţiile în care aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii din sectorul public şi privat din România, pe contributivitate apare o nedreptate socială, datorită acestei diferenţe foarte mari. De asemenea, rezolvarea acestei probleme, dar şi a sistemului de salarizare din justiţie ţine de eficienţa acestui sistem şi ţine de îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie în România.

De asemenea, rezolvarea acestei probleme, dar şi a sistemului de salarizare din justiţie ţine de eficienţa acestui sistem şi ţine de îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie în România, pentru că se presupune şi cred că este corect ca atunci când un om este la maturitatea vârstei profesionale, ceea ce cu siguranţă înseamnă peste 45-50 de ani.

După ce a acumulat o experienţă importantă în profesie, să poată pune această experienţă în serviciul public şi cu siguranţă că va avea un corp de magistraţi care va rămâne în activitate până la vârsta standard de pensionare. Dacă clarificăm cadrul legal, dacă îmbunătăţim şi calitatea legislaţiei, cu siguranţă vom avea o calitate a serviciilor din România mult îmbunătăţită.

Una din problemele majore este ieşirea la pensie prea repede din cazurile pe care le avem în ultimii ani şi am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile, la începutul acestui an, să semnez pensionări de magistraţi. Suntem în situaţia în care două treimi, de exemplu, dintre magistraţii din România, ies la pensie la 47, 48, 49 de ani, ceea ce este o vârstă foarte redusă.

Generaţiile care vin şi intră practic în perioada activă sunt la jumătate sau şi mai mici decât cele care ies în pensie sau urmează să iasă la pensie. Prin urmare, avem o criză a forţei de muncă pe care cel puţin cei din sectorul privat o resimt foarte mult, dar şi cei care sunt în sectorul public. Prin urmare, această propunere vine să crească vârsta de pensionare şi să elimine această problemă care s-a acumulat în aceşti. O a doua problemă care este acumulată în aceşti ani este faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut două etape aceste acumulări negative, am avut ani înainte de 2020 în care, practic, datorită formulei prevăzută în lege, şi anume ca pensia unui magistrat să fie 80 la sută din venitul brut, subliniez brut, în fapt, 80 la sută din venitul brut înseamnă mai mult decât venitul net.

Am avut faza în care ne găsim astăzi, în care s-a introdus o frână la această prevedere şi s-a adăugat, dar nu mai mult decât ultimul venit, a ceea ce înseamnă că, practic, în aceşti ani, pensiile în această zonă au fost la nivelul ultimului salariu şi suntem în situaţia în care, dacă facem un calcul al unei pensii medie în sistemul de justiţie, constatăm că acestea se ridică la aproximativ 24 000 25 000 de lei, deci aproximativ 5.000 de euro net.

Dacă faceţi o comparaţie cu o pensie medie din România, care este undeva între 500 şi 600 de euro, deci ne dăm seama că este o diferenţă foarte mare şi nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere în care pensiile să fie mai mari decât salariile sau pensia să fie exact cât ultimul salariu.

Astăzi, actuala prevedere ne duce în această direcţie. De asemenea, a treia problemă pe care o avem în sistem, dar care nu este rezolvată prin această propunere, pentru că trebuie gândită o lege de salarizare clară şi nu se poate face într-un termen foarte scurt. Estimez că se poate face până la toamnă, pe baza unui dialog cu sistemul de justiţie. Avem deci legi de salarizare care sunt interpretabile, care sunt neclare şi care de multe ori au fost forţate în interpretarea lor.

Această situaţie, care ţine atât de calitatea legislaţiei, dar şi de interpretarea ei, ne-a adus în situaţia în care în ultimii ani, am avut peste 20 de mii de acţiuni în instanţele din România, generate de oameni din sistemul de justiţie, pentru drepturi salariale, care s-au bazat pe aspecte care ţin de discriminare salarială. Faptul că la un parchet special sunt salarii mai mari decât la un parchet normal a fost considerată o discriminare pe acordarea de sporuri, pe despăgubiri pentru condiţii necorespunzătoare de muncă pe aşa numitul VRS valoare de referinţă sectorială, care înseamnă un indicator de creştere a salariilor sau pe acte administrative care au fost validate prin hotărâri judecătoreşti. Cert este că, în urma acestor sentinţe în cascadă, guvernele României din ultimii ani au pregătit şi au trebuit să plătească, prin titluri executorii, aproximativ 10 miliarde de lei, deci aproximativ 2 miliarde de euro.

Nu se pune problema de a veni cu legi care, să spunem, reduc salarii, ci pur şi simplu pentru a avea predictibilitate, pentru a avea stabilitate şi a evita aceste zeci de mii de procese care oricum sunt nelalocul lor.

Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură din România să iasă la pensie mai repede dacă doreşte, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiţii, ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede la pensie, să piardă două procente din pensie, în aşa fel încât, pe logica de contributivitate, de-a lungul întregii cariere, să existe.

Deci această formulă şi aceste prevederi de sunt de natură să crească vârsta de pensionare, să elimine această inechitate şi să avem toţi magistraţii. Azi avem, din păcate, o mică parte care au preferat să rămână să lucreze şi le mulţumesc pentru că au optat să rămână în sistem şi să lucreze după vârsta standard de pensionare în activitate. De asemenea, faţă de vechimea pe care astăzi o prevede legea de 25 de ani, ceea ce permite deci pensionarea la 48 de ani, propunem o creştere a vechimii, după care te poţi pensiona la 35 de ani.

Deci vom avea practic întregul corp al magistraţilor în activitate la maturitatea vârstei profesionale şi eu cred că în anii următori se va vedea acest lucru prin calitatea actului de justiţie din România, prin sentinţe unitare, prin mai multă celeritate şi, în general, prin îmbunătăţirea cadrului în care funcţionăm. Un al doilea element este cuantumul pensiei. Am făcut o analiză a sistemelor de pensionare din ţările Uniunii Europene şi, în afară de specificul fiecărei ţări, de uşoare diferenţe care sunt, pot să spun că vârsta de pensionare, deci este cea de 65 de ani în aproape toate ţările Uniunii Europene, cu posibilitatea de muncă până la 68 70 de ani. Deci suntem cu vârsta de pensionare în linia europeană.

De asemenea, în ceea ce priveşte cuantumul pensiei, majoritatea ţărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate de către cel care lucrează în ultimii ani de activitate patru ani, cinci ani şi aşa mai departe. Şi din această medie de salarii există, calculat în diferite ţări, pe diferite sisteme, procente.

În unele ţări avem un sistem de plată total contributiv, deci nu există nicio diferenţiere între sistemul din magistratură şi ceilalţi, să spunem, funcţionari. În cele mai multe ţări există o formulă care însă ne duce în situaţia de a ne apropia la o valoare care înseamnă 60 70 la sută din câştigurile salariale nete din ultimii ani de activitate, subliniez nete.

Am făcut o propunere care ţine cont atât de acest, de acest principiu de bază, dar şi de formulele aflate în legislaţia românească şi cele care ţin de decizii ale Curţii Constituţionale. În fapt, propunerea este ca. Valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70 la sută din ultimul salariu net. Subliniez, deci nu 80 la sută din brut cum este astăzi, ceea ce depăşeşte salariul net, ci maxim 70 la sută din ultimul salariu net, o valoare care oricum este la nivel, să spunem, marja superioară a situaţiei din ţările Uniunii Europene.