Agenţia de rating Moody’s a decis, vineri noapte, păstrarea României în categoria „investment grade”, recomandată pentru investiţii, ţara noastră primind ratingul Baa3 cu perspectivă negativă. Măsurile de austeritate promovate de Guvernul Bolojan, precum creşterea TVA-ului şi eliminarea subvenţiilor la energie au fost suficiente pentru a convinge prestigioasa organizaţie americană că ţara noastră încă este un[...]

Agenţia de rating Moody’s a decis, vineri noapte, păstrarea României în categoria „investment grade”, recomandată pentru investiţii, ţara noastră primind ratingul Baa3 cu perspectivă negativă.

Măsurile de austeritate promovate de Guvernul Bolojan, precum creşterea TVA-ului şi eliminarea subvenţiilor la energie au fost suficiente pentru a convinge prestigioasa organizaţie americană că ţara noastră încă este un loc sigur pentru investiţii.

Menţinerea ţării noastre în categoria recomandată pentru investiţii are o miză crucială pentru dobânzile la care statul se împrumută pe pieţele externe. Aceste dobânzi, mai apoi, sunt considerate de referinţă pentru creditarea companiilor, dar şi a persoanelor fizice.

Agenţia de rating prognozează acum un deficit bugetar de 6,1% pentru 2026, în urma corecţiei fiscale, dar şi posibilitatea unor reduceri suplimentare în 2027.

Totuşi, România ar putea intra în „junk” dacă Guvernul Bolojan nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar, din cauza faptului că pachetele de măsuri fiscale nu au un efect suficient.

Vedeţi mai jos pe larg deciziaMoody’s:

Moody’s Ratings (Moody’s) a confirmat astăzi ratingurile României pentru emitent pe termen lung şi pentru datoria senior neasigurată la Baa3 şi a confirmat, de asemenea, ratingul pentru programul MTN senior neasigurat la (P)Baa3. Ratingurile pe termen scurt au fost, de asemenea, confirmate la Prime-3. Perspectiva rămâne negativă.

Decizia de a menţine perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare asociate programului ambiţios de consolidare fiscală al guvernului. Măsurile fiscale adoptate de guvern în iulie şi septembrie anul acesta au îmbunătăţit semnificativ perspectivele fiscale ale României faţă de aşteptările noastre din momentul în care perspectiva a fost schimbată la negativă de la stabilă, în martie. Măsurile de consolidare combinate depăşesc 3% din PIB în 2025 şi 2026, cu majorări de TVA şi îngheţarea indexărilor salariilor şi pensiilor în sectorul public fiind principalii contributori.

Cu toate acestea, riscurile de implementare rămân semnificative, legate de menţinerea sprijinului politic pentru program, asigurarea disciplinei în cheltuieli şi atingerea ţintelor de venituri, precum şi riscul ca impactul negativ asupra creşterii economice al pachetului să submineze efortul de consolidare fiscală.

Confirmarea ratingului Baa3 pentru România este susţinută de potenţialul solid de creştere al economiei şi de nivelurile ridicate de avuţie în comparaţie cu omologii. În acelaşi timp, profilul de credit al României este constrâns de o susceptibilitate ridicată la riscuri de eveniment, determinată de expunerea crescută la risc geopolitic din cauza proximităţii faţă de războiul din Ucraina (Ca stabil).

Plafoanele pe termen lung pentru ţara în monedă locală şi valutară rămân neschimbate la A2. Diferenţa de patru trepte între plafonul în monedă locală şi ratingul suveran reflectă o amprentă guvernamentală moderată în economie, predictibilitatea moderată a acţiunilor guvernamentale şi fiabilitatea instituţiilor cheie, precum şi riscuri moderate de vulnerabilitate politică şi externă. În calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE, Aaa stabil), politicile fiscale şi macroeconomice ale României sunt supuse evaluărilor regulate ale Comisiei Europene, iar interconectarea puternică prin legături comerciale şi investiţionale minimizează riscul restricţiilor de transfer şi convertibilitate în opinia noastră.

RAŢIUNEA PENTRU MENŢINEREA PERSPECTIVEI NEGATIVE

Am schimbat perspectiva României la negativă în martie anul acesta pentru a reflecta riscul că, în lipsa adoptării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, puterea fiscală a României s-ar slăbi semnificativ în anii următori. La acel moment, ne aşteptam ca datoria să depăşească 70% din PIB până la sfârşitul anilor 2020, de la aproximativ 50% în 2023. Acest lucru reflecta în primul rând un deficit fiscal care a ajuns la 9,3% din PIB la finalul lui 2024, iar despre care ne aşteptam atunci să scadă doar treptat în anii următori.

Parlamentul României a adoptat în iulie un pachet semnificativ de consolidare fiscală, cu măsuri totalizând 0,6% din PIB în 2025 şi aproximativ încă 2,4% din PIB în 2026, determinate în principal de majorările de TVA şi îngheţarea indexărilor pentru pensii şi salarii în sectorul public în 2026. Un pachet suplimentar vizând atât măsuri fiscale, precum majorarea impozitelor pe proprietate, cât şi măsuri pentru îmbunătăţirea funcţionării administraţiei publice şi a companiilor de stat, a fost adoptat la începutul lui septembrie.

Acest lucru ne-a determinat să ne revizuim prognoza de deficit pentru 2026 la 6,1% din PIB, de la 7,7% estimat în martie, cu ipoteza unei reduceri suplimentare a deficitului în 2027 şi ulterior, ceea ce ne conduce acum să proiectăm stabilizarea datoriei la aproximativ 65% din PIB. Măsurile adoptate deschid o cale pentru a conţine creşterea poverii datoriei guvernamentale, menţinând puterea fiscală şi profilul general de credit al României în linie cu omologii cu rating Baa3.

Totuşi, vedem riscuri semnificative privind implementarea cu succes a planului de consolidare fiscală, care, dacă se materializează, ar conduce la un rezultat fiscal mai slab decât cel aşteptat şi justifică menţinerea perspectivei negative.

În primul rând, nu este sigur dacă coaliţia de patru partide (PNL, USR, PSD şi UDMR), formată în iunie, poate rămâne unită şi poate menţine sprijinul politic pentru consolidare fiscală în faţa opoziţiei populare şi politice. De asemenea, consolidarea fiscală de succes va depinde de guvern, care, la momentul oportun, va trebui să prezinte un plan detaliat pentru reducerea continuă a deficitului şi după 2027. În al doilea rând, efortul semnificativ de consolidare ar putea afecta creşterea economică mai mult decât presupunem în prezent, subminând potenţial efortul de reducere a deficitului. În al treilea rând, istoricul României de management fiscal slab ar putea face ca guvernul să întâmpine dificultăţi în atingerea ţintelor de cheltuieli şi de venituri incluse în plan.

RAŢIUNEA PENTRU CONFIRMAREA RATINGULUI Baa3

Confirmarea ratingului Baa3 al României este susţinută de potenţialul solid de creştere al economiei, precum şi de nivelurile relativ ridicate de avuţie, care sprijină puterea economică a ţării. În ciuda acestor puncte forte, provocările din anumite domenii, precum controlul corupţiei şi eficienţa politicii fiscale, fac ca puterea instituţiilor şi a guvernanţei României să fie oarecum mai slabă decât cea a omologilor cu rating similar.

Profilul de credit al României este, de asemenea, constrâns de o susceptibilitate relativ ridicată la riscuri de eveniment, determinată de expunerea la risc geopolitic, având în vedere proximitatea faţă de războiul din Ucraina. Expunerea României la risc geopolitic este afectată şi de implicarea diminuată a SUA în securitatea europeană.

CONSIDERAŢII PRIVIND MEDIUL, SOCIALUL ŞI GUVERNANŢA (ESG)

Scorul ESG al României de 3 reflectă o expunere redusă la riscuri de mediu, precum şi riscuri sociale moderate şi provocări de guvernanţă în domenii precum controlul corupţiei şi managementul politicii fiscale, care au contribuit la slăbirea rapidă a indicatorilor fiscali ai guvernului. România este expusă la demografie nefavorabilă, din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a emigraţiei nete, precum şi la un acces mai slab la servicii de bază decât mulţi dintre omologii regionali.

PIB/capita (PPP, USD): 46.906 (2024)

Creştere PIB real (%): 0,8% (2024)

Rata inflaţiei (IAPC, % dec/dec): 5,5% (2024)

Balanţa bugetului general/PIB: -9,3% (2024)

Balanţa contului curent/PIB: -8,4% (2024)

Datoria externă/PIB: 57,9% (2024)

Rezilienţă economică: baa2

Istoric de default: cel puţin un eveniment de default (pe obligaţiuni şi/sau împrumuturi) înregistrat din 1983.

FACTORI CARE POT CONDUCE LA O ÎMBUNĂTĂŢIRE SAU RETROGRADARE A RATINGURILOR

Perspectiva negativă semnalează că ratingul este puţin probabil să fie îmbunătăţit pe termen scurt. Perspectiva ar fi probabil revenită la stabilă dacă povara datoriei guvernamentale şi indicatorii de accesibilitate a datoriei ar evolua, în linii mari, în conformitate cu sau mai favorabil decât aşteptările noastre actuale. Acest lucru ar necesita implementarea completă şi eficientă a programului de consolidare fiscală adoptat în iulie şi septembrie 2025, cu un proces de consolidare fiscală care să continue probabil şi după 2026.

Ratingurile Baa3 ale României ar fi probabil retrogradate dacă am concluziona că guvernul nu va putea implementa planul său de consolidare fiscală într-un mod eficient, ceea ce ar conduce la o evoluţie semnificativ mai slabă a indicatorilor fiscali-cheie ai guvernului decât aşteptările noastre actuale. Un astfel de scenariu ar reflecta, de asemenea, slăbiciuni în capacitatea instituţiilor de a implementa în mod eficient un program amplu şi complex de consolidare.

O creştere semnificativă a riscului geopolitic provenind din războiul din Ucraina sau o presiune sporită asupra finanţării deficitului extern ridicat al României ar adăuga, de asemenea, presiuni negative asupra ratingului.