Propunerile care vor fi aprobate prin angajarea răspunderii guvernului în faţa parlamentului (procedură la limită ce prevede adoptarea legilor fără dezbatere parlamentară) sunt, cumva, surprinzătoare.

♦Guvernul Bolojan a publicat la finele săptămânii pe site-urile Ministerului de Finanţe şi Ministerului Justiţei, partea a doua a aşa-numitului „Pachet de reforme numărul 2“, în completarea „reformei administraţiei“ publicată deja de Ministerul Administraţiei.

Propunerile care vor fi aprobate prin angajarea răspunderii guvernului în faţa parlamentului (procedură la limită ce prevede adoptarea legilor fără dezbatere parlamentară) sunt, cumva, surprinzătoare. Pentru că pachetul al doilea de reforme ar fi urmat să conţină, potrivit promisiunilor din trecut, măsuri de tăiere a cheltuielilor publice şi nu noi creşteri de taxe. Creşterile de taxe (TVA majorată la 21%, renunţarea la majoritatea beneficiilor salariale) fuseseră deja cuprinse în „pachetul 1“. Promisiunea fusese aşa: în primul pachet majorăm unele taxe pentru echilibrarea veniturilor statului, iar în pachetul al doilea şi al treilea tăiem din cheltuielile statului întru acelaşi scop enunţat în pachetul întâi. Însă şi pachetul al doilea cuprinde, după cum se vede, noi majorări de taxe.

„Nu va fi ultima majorare de taxe“, spun economiştii consultaţi de ZF. Pentru că măsurile economice prociclice (majorezi taxe când ar trebui să le scazi) sunt asemenea unei boli ce creşte din propria-i neputinţă. Nu sunt bani la buget, majorezi taxele. Deficitele mari obligă guvernul să majoreze taxele pentru că nimeni nu-l mai împumută decât la dobânzi ce ameţesc minţile lucide. Creşterea taxelor sugrumă consumul. Orice împrumut al statului, în aceste condiţii, înseamnă inflaţie. Reducerea de consum înseamnă creştere economică mică. Statul tipăreşte, practic, bani, iar BNR nu are aici controlul pentru că, dacă ar majora, cum ar fi normal, dobânda-cheie ar lovi şi mai mult în economie.

„Suntem în «stagflaţie» spune economistul Adrian Codirlaşu: inflaţie cu două cifre, creştere economică minusculă. Vom suferi ani de zile pentru nişte greşeli neforţate din trecut. Nota de plată va veni lunar în cutia poştală a fiecăruia dintre noi“.

Ce prevede pachetul 2 de „reforme“

♦ Creşte impozitul pe veniturile de pe burse.

♦Creşte CASS la activităţile independente. Este prevăzută majorarea plafonului maxim al bazei de calcul al CASS pentru activităţi independente de la 60 de salarii minime brute pe ţară la 90.

♦Se introduce o cotă forfetară de 30% pe veniturile din chirii.

♦Se modifică regimul fiscal şi pentru serviciile de cazare. Venitul net anual din prestarea de servicii de cazare se determină prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut. Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură încasate în cursul anului fiscal.Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, impozitul fiind final.

♦Cei care închiriază în regim Airbnb sau oferă cazări în locuinţă personală vor fi nevoiţi să aibă case de marcat electronice şi să emită bonuri fiscale.

♦Capitalul social la înfiinţare creşte la 8.000 de lei pentru SRL-uri. Suma de 8.000 lei ar rezulta ca urmare a actualizării nivelului de capital social de 200 de lei cu indicele preţului de consum ianuarie 1990 – decembrie 2024.

♦Se schimbă modul de calcul al normei de venit pentru persoanele care realizează venituri din activităţi independente – nu va mai fi o sumă fixă, ci se va calcula în funcţie de salariul minim brut pe ţară.

♦Se instituie în sarcina persoanelor juridice obligaţia deţinerii unui cont la o instituţie de credit din România pe toată durata desfăşurării activităţii; persoanele juridice nou înfiinţate sunt obligate să deschidă un cont la o instituţie de credit în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înfiinţării. Noile prevederi intră în vigoare pe 1 ianuarie 2026.

♦În cazul impozitului pe profit este propusă abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru stabilirea impozitului pe profit datorat, începând cu anul fiscal 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026. De asemenea, impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze natural – ICAS se aplică până la 31 decembrie 2025/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026.

♦Este prevăzută majorarea plafonulului maxim până la care se datorează contribuţia la asigurările de sănătate pentru venituri din activităţi independente de la 60 de salarii minime brute pe ţară garantate în plată la 90 de salarii minime brute pe ţară, pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2026.

De asemenea, proiectul modificăregimul special pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entităţi afiliate.

♦„Luând în considerare bunele practici aplicabile în alte state (Polonia, Ungaria, SUA etc.), se propune ca pentru contribuabilii care depăşesc un anumit procent cu cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielile de management, consultanţă, cheltuielile cu dobânzile, cu entităţi afiliate, în raport cu totalul cheltuielilor de aceeaşi natură, aceste cheltuieli efectuate cu persoane afiliate să fie considerate nedeductibile la calculul rezultatului fiscal“, potrivit sursei citate. Pragul a fost stabilit la 3%.

♦Pachetul de „reforme numărul 2“ propune un set de modificări la legea insolvenţei: Administratorii, cei formali, dar şi cei de facto, vor răspunde mai strict pentru intrarea companiilor în insolvenţă. Administratorii sancţionaţi nu vor mai putea fonda societăţi pe o perioadă de 5 ani. Sunt instituite cerinţe mai stricte de elaborare a raportului de evaluare a stării debitorului şi a cauzelor ce au condus la insolvenţă, pentru a facilita creditorilor, inclusiv creditorului fiscal, fundamentarea şi declanşarea acţiunii în răspundere a administratorilor; acţiunea în răspundere nu mai vizează doar administratorii formali, ci şi administratorii de facto (care impun decizia financiară şi operaţională a societăţii); administratorul şi administratorul de facto împotriva cărora s-a introdus o acţiune în atragerea răspunderii nu pot avea calitatea de administrator special.

♦Proiectul citat mai prevede creşterea gradului de recuperare a impozitelor şi taxelor ce revin societăţilor aflate în insolvenţă, prin asigurarea unui nivel mai înalt de transparenţă a procedurii în raport cu creditorii, cu scopul de a facilita exercitarea remediilor procesuale împotriva practicilor de manipulare a votului şi a tendinţelor de tergiversare a procedurii.Propuneri: ♦ instituirea obligaţiei debitorului „proiectului de reforme“ iniţiat de guvernul Bolojan: taxe nşi circumstanţele exceptionale ce pot justifica prioritizarea plăţii anumitor creanţe curente, ca excepţie de la principiul plăţii creanţelor curente, potrivit scadentei; ♦notificarea creditorului fiscal în legătură cu intenţia de deschidere a procedurii se va face de către debitor cu 15 zile înainte de depunerea cererii; ♦ comunicarea electronică a rapoartelor şi planului de reorganizare către toţi creditorii care solicită;♦rapoarte actualizate mai detaliate ale administratorului judiciar/lichidatorului judiciar; ♦includerea de informaţii suplimentare în tabelul creanţelor;l clarificarea obligaţiilor administratorului concordatar în elaborarea listei creanţelor în concordat; ♦definirea conceptului de afiliat (persoane strâns legate de debitor), în sensul legii insolvenţei; ♦număr limitat de creditori afiliaţi în comitetul creditorilor (1/7).

Reducerea duratei procedurii insolvenţei, prin măsuri concrete, cu efect imediat.Propuneri:

♦verificarea periodică de către administratorul judiciar a stării financiare a debitorului, pentru a propune, de îndată, dacă este cazul, intrarea în faliment, în perioada de observaţie sau pe durata executării planului; ♦valorificarea bunurilor prin licitaţie publică, potrivit Codului de procedură civilă, dacă vânzarea, potrivit regulamentului de vânzare stabilit de creditori, nu conduce la vânzarea bunului într-un termen determinat; ♦închiderea procedurii insolvenţei odată cu constatarea de către judecătorul-sindic a îndeplinirii tuturor obligaţiilor de plată asumate prin planul confirmat, chiar dacă există una sau mai multe creanţe curente, care nu sunt certe, în cazul în care cuantumul cumulat al acestora nu este de natură a determina o stare de dificultate financiară sau de a genera iminenţa insolvenţei ori de a afecta viabilitatea întreprinderii debitorului (caz în care dosarele asociate sunt trimise spre soluţionare instanţei competente, potrivit dreptului comun).