Premierul Ilie Bolojan spune că două treimi din administraţia din România are nevoie de o reducere de personal şi susţine că pachetul de reformă în administraţie contribuie la corectarea dezechilibrelor, face administraţia mai eficientă şi mai orientată spre cetăţeni.

♦ „Este un aspect nu doar de irosire de resurse, ci şi de inechitate faţă de oamenii care muncesc din greu în România, în sectorul public, în sectorul privat, pentru că ei din taxele lor acoperă aceste costuri salariale. În loc să avem mai multe drumuri în condiţii mai bune, servicii de sănătate mai bune, nu putem să le îmbunătăţim din cauza faptului că aceste resurse nu pot fi direcţionate acolo, fiind consumate în altă parte.”

Premierul Ilie Bolojan spune că două treimi din administraţia din România are nevoie de o reducere de personal şi susţine că pachetul de reformă în administraţie contribuie la corectarea dezechilibrelor, face administraţia mai eficientă şi mai orientată spre cetăţeni.

„Două treimi din administraţia din România are nevoie de o reducere de personal, pentru că aici sunt nişte costuri pe care tot românii le plătesc. Este un aspect nu doar de irosire de resurse, ci şi de inechitate faţă de oamenii care muncesc din greu în România, în sectorul public, în sectorul privat, pentru că ei din taxele lor acoperă aceste costuri salariale şi, în loc să avem mai multe drumuri în condiţii mai bune, servicii de sănătate mai bune, nu putem să le îmbunătăţim din cauza faptului că aceste resurse nu pot fi direcţionate acolo, fiind consumate în altă parte”, a spus premierul Ilie Bolojan, într-un interviu la Radio România Actualităţi.

El a subliniat că reducerea de personal nu va fi impusă mecanic, printr-o cotă uniformă de 10%, ci va ţine cont de situaţia concretă a fiecărei administraţii locale.

„Dar ce trebuie înţeles? În condiţiile în care avem deficitele pe care le avem, costul reducerii deficitului trebuie preluat şi de către aparatul de stat, care în multe locuri este supradimensionat. Şi se vede foarte clar din analiza structurii administraţiei publice locale că dacă s-ar aplica această lege, în peste 700 de unităţi administrativ-teritoriale, zeci de primării, care au personalul, chiar cu noua grilă, mai mic, deci nu trebuie să facă absolut nimic. Dar celelalte au un personal supradi­mensionat”, a completat premierul.

Bolojan a atras atenţia şi asupra structurii finanţării administraţiilor locale, subliniind dependenţa ridicată de transferurile de la bugetul de stat.

„Primarii nu rămân cu mai puţini bani, deci în Europa se transferă din bugetul total al autorităţilor locale în Europa, jumătate vine de la ei, jumătate de la bugetul de stat. La noi, 80% de la bugetul de stat. Deci cam asta este ponderea transferurilor în aceste bugete. La ei, veniturile proprii din impozitele şi taxele locale le acoperă cheltuielile cu salariile, la noi veniturile autorităţilor locale sunt de trei ori mai mici decât cheltuielile cu salariile. Şi cu asta am spus totul.”

El a mai precizat că, deşi transferurile către autorităţile locale nu vor scădea faţă de anul precedent, acestea nu pot creşte semnificativ în lipsa unor reforme.

„Banii către autorităţile locale, banii pe care îi încasează autorităţile locale în anul acesta cu siguranţă nu vor fi mai puţini decât anul trecut, dar nu poţi să şi creşti foarte mult transferurile către autorităţile locale ca să poată funcţiona, să nici nu-ţi reduci în administraţia locală cheltuielile şi să fii pe locul 1 în Europa la investiţii.”

În ceea ce priveşte investiţiile publice, Bolojan a menţionat că România are în prezent aproximativ 30.000 de proiecte în derulare la nivel guvernamental, local şi din fonduri europene, dar multe dintre acestea nu mai pot fi finanţate prin mecanismele actuale. De aceea a fost nevoie de creşterea taxelor locale, susţine el.

„Guvernul României, autorităţile locale din România, fondurile europene au astăzi aproximativ 30.000 de proiecte, sunt 30.000 de proiecte deschise în România. Nu există nici o unitate administrativ-teritorială fără un proiect în lucru în momentul de faţă. Aceste proiecte nu mai pot fi finanţate în cea mai mare parte din pârghiile actuale. Prin urmare, a fost nevoie să creştem taxele locale în aşa fel încât o parte din acest efort de a îmbunătăţi viaţa oamenilor în fiecare comunitate din România să fie asigurată de cei care sunt direct beneficiari”, a argumentat Bolojan.

Premierul a criticat şi investiţiile cu eficienţă scăzută sau fără fundament demografic şi economic.

„În acelaşi timp, pentru a putea avea investiţii în anii următori în administraţia locală în continuare, trebuie să corectăm lucrurile care au fost făcute prost în aceşti ani, în aşa fel încât să nu mai avem reţele de canalizare în localităţile în care doar 20% din case se racordează la ele, pentru că înseamnă că 80% din bani sunt aruncaţi pe geam, să nu mai avem şcoli reabilitate în zona de rural unde nu mai avem copii şi şcolile în bună regulă, izolate, cu panouri fotovoltaice, cu tot, tot, tot rămân fără copii, trebuie să te uiţi la rata natalităţii şi doar acolo unde, într-adevăr, am suficienţi copii investesc, să nu mai facem stadioane în oraşe care nu au echipă de fotbal sau să avem două stadioane într-un oraş care are o echipă într-o ligă inferioară”, a spus el.

De asemenea, Bolojan a subliniat că investiţiile publice trebuie orientate către proiecte care rezolvă probleme reale sau generează dezvoltare economică, avertizând că, în ultimii ani, volumul ridicat de investiţii nu s-a reflectat pe deplin în creşterea economică.

„Aceste tipuri de abordări ne consumă resursele. Şi banii pe care îi are această ţară, din impozite pe care le plătesc românii, trebuie direcţionaţi către investiţii care sau rezolvă probleme locale corect sau generează dezvoltare, pentru că, dacă ne facem o analiză bugetară, vedem că şi în 2024, şi în 2025 am avut nişte investiţii enorme, deci am pompat foarte multe investiţii care, dacă ar fi avut un efect de multiplicare bun, ar fi generat o creştere economică. Dar s-a văzut că creşterea noastră economică a început să scadă, deşi investiţiile erau printre cele mai mari, pentru că, în mod evident, o parte din aceste investiţii nu mai au un efect de antrenare mare”, a concluzionat el.