Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) solicită accelerarea reformelor asumate de România în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), avertizând că pierderea sumei de 231 de milioane de euro ar avea efecte critice pentru economie, cu atât mai mult în contextul actual de încetinire economică, presiuni inflaţioniste şi scădere a investiţiilor.[...]

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) solicită accelerarea reformelor asumate de România în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), avertizând că pierderea sumei de 231 de milioane de euro ar avea efecte critice pentru economie, cu atât mai mult în contextul actual de încetinire economică, presiuni inflaţioniste şi scădere a investiţiilor.
Amânările Curţii Constituţionale de a da o decizie în cazul pensiilor magistraţilor au dus la neîndeplinirea jalonului 215 din PNRR, astfel că România pierde cei 231 de milioane de euro alocate reformei pensiilor magistraţilor, anunţa zilele trecute ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.

„Posibila pierdere a fondurilor PNRR reprezintă un risc economic major pentru România. Nu vorbim doar despre cele 231 de milioane de euro aflate acum în discuţie, ci despre peste 2 miliarde EUR care pot deveni inaccesibile dacă reformele nu avansează”, avertizează Sebastian Metz, director general şi membru în Consiliul Director al AHK România. „Într-o perioadă deja dificilă pentru economie, România nu îşi poate permite să piardă aceste resurse”, a adăugat acesta.

Fondurile din PNRR reprezintă un instrument esenţial pentru modernizarea României şi pentru creşterea competitivităţii economice prin investiţii în infrastructură, digitalizare, tranziţie verde şi eficientizarea administraţiei publice, subliniază AHK România. Pierderea acestor resurse ar afecta mediul de afaceri, locurile de muncă şi perspectivele de dezvoltare pe termen lung.

Volker Raffel, preşedinte AHK România, a declarat că „România are nevoie să rămână un partener economic puternic în Uniunea Europeană. Reechilibrarea pe termen lung a unui buget sustenabil necesită, după recentele creşteri de taxe, mai multă eficienţă în administraţia de stat şi reducerea birocraţiei inutile.” Acesta a subliniat că „atât reducerea fondurilor UE, cât şi întârzierile în plata acestora încetinesc inutil creşterea economică. Reformele nu mai pot fi amânate, ele sunt esenţiale pentru viitorul economic al ţării.”

Respectarea jaloanelor şi implementarea coerentă a reformelor reprezintă nu doar o obligaţie europeană, ci şi o condiţie fundamentală pentru menţinerea încrederii investitorilor şi atragerea de noi investiţii, potrivit AHK România.

Apelul vine la câteva zile după ce, la evenimentul anual al AHK România, viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a transmis un mesaj în aceeaşi direcţie. „Dacă vrem investiţii străine şi româneşti, dacă vrem reţete de producţie integrată, centre de cercetare-dezvoltare şi lanţuri cu valoare adăugată, atunci trebuie să reformăm în totalitate fiecare element al interacţiunii între stat şi mediu privat”, a declarat Oana Gheorghiu. Vicepremierul a recunoscut că guvernul a fost nevoit să ia „măsuri nepopulare care au ridicat probleme pentru companii şi cetăţeni”, dar a descris executivul drept „un guvern care a venit să facă curăţenie în casă, după ce cineva a lăsat robinetul deschis.”

AHK România, care reuneşte peste 700 de membri şi reprezintă interesele celor peste 10.000 de companii cu capital german active în România, şi-a reafirmat disponibilitatea de a rămâne un partener de dialog constructiv pentru autorităţi, sprijinind cu expertiză şi cooperare instituţională toate eforturile menite să accelereze implementarea reformelor.