Mai sunt câteva zile până când bucureştenii îşi vor alege noul primar, iar lupta devine tot mai strânsă. Sondajele apărute în ultima perioadă arată o luptă tot mai strânsă, în care candidaţii îşi schimbă frecvent poziţiile în preferinţele electoratului. Totuşi, topul primilor cinci candidaţi române relativ stabil, indiferent de sondaj. Pe lista scurtă par să rămână Ciprian Ciucu (PNL), Daniel Băluţă (PSD), Cătălin Drulă (USR), Anca Alexandrescu (candidat independent susţinut de AUR) şi Ana Ciceală (SENS).

♦Ziarul Financiar a trimis opt întrebări privind cele mai importante teme pentru a vedea ce răspunsuri precise au candidaţii la primărie cotaţi pe primele cinci locuri în sondaje: Ciprian Ciucu, Daniel Băluţă, Cătălin Drulă, Ana Ciceală şi Anca Alexandrescu. La întrebări au răspuns doar Cătălin Drulă şi Ana Ciceala. Vedeţi răspunsurile mai jos. Pentru candidaţii care nu au răspuns, Ciprian Ciucu, Daniel Băluţă şi Anca Alexandrescu, Ziarul Financiar a răspuns în locul lor, selectând o parte din informaţii din programele pe care le-au publicat pe site-urile proprii. În unele cazuri, nu au existat trimiteri concrete la temele ridicate de ZF.

Mai sunt câteva zile până când bucureştenii îşi vor alege noul primar, iar lupta devine tot mai strânsă. Sondajele apărute în ultima perioadă arată o luptă tot mai strânsă, în care candidaţii îşi schimbă frecvent poziţiile în preferinţele electoratului. Totuşi, topul primilor cinci candidaţi române relativ stabil, indiferent de sondaj. Pe lista scurtă par să rămână Ciprian Ciucu (PNL), Daniel Băluţă (PSD), Cătălin Drulă (USR), Anca Alexandrescu (candidat independent susţinut de AUR) şi Ana Ciceală (SENS).

Ţinând cont de aceste aspecte, Ziarul Financiar a trimis solicitări la fiecare dintre cei cinci candidaţi pentru a-i întreba despre planurile pe care le au pentru Bucureşti, însă doar doi au răspuns întrebărilor ZF, anume Cătălin Drulă şi Ana Ciceală. Ceilalţi trei candidaţi nu au transmis un răspuns până la data publicării acestui material.

Deşi programele politice diferă în abordări, fiecare candidat punând accentul mai mult pe o temă sau alta, există câteva subiecte care se regăsesc în planurile tuturor candidaţilor.

Traficul din Bucureşti, de altfel o problemă cronică a Capitalei pentru care se află şi în topul celor mai aglomerate oraşe din lume, este una dintre temele comune ale candidaţilor, alături de modernizarea transportului în comun, creşterea suprafeţelor verzi, dar şi crearea unor zone pietonale.

Locuinţe sociale, consolidarea şi renovarea clădirilor istorice cu risc seismic, dar şi creşterea sportului de masă se află pe agendele candidaţilor.

Cu toate că multe dintre planurile candidaţilor sunt unele ambiţioase, timpul va fi una dintre problemele lor. Mandatul noului primar va fi unul scurt şi va fi exercitat pe durata rămasă din actualul ciclu administrativ, care se va încheia în vara anului 2028. Noul mandat al primarului general va fi unul scurt decât cel obişnuit de patru ani pentru a completa mandatul rămas vacant după ce fostul primar, Nicuşor Dan, a fost ales preşedintele României. De la preluarea funcţiei de preşedinte de către Nicuşor Dan, Capitala a fost condusă de Stelian Bujduveanu (PNL), primar interimar al Bucureştiului.

De altfel, rezultatele de duminică, 7 decembrie, nu vor fi decisive doar pentru Primăria Capitalei, dar şi pentru cariera politică a unora dintre candidaţi, astfel că lupta este una strânsă.

Ce planuri au principalii cinci candidaţi la Primăria Bucureştiului pentru oraş

ZF: Ce propuneri aveţi pentru îmbunătăţirea traficului prin utilizarea benzilor unice de autobuz? Ce planuri de construcţie de benzi unice aveţi în Bucureşti? Ce alte propuneri aveţi pentru reducerea ambuteiajelor?

Cătălin Drulă:

►„Vreau să implementăm noi benzi dedicate pentru transportul public pe arterele cele mai aglomerate: Poligrafiei, Prezan, Catargiu, Kiseleff spre Victoriei (făcute ca la carte, cu stâlpişori, identificare clară, camere de identificare a celor care nu respectă). Amenajăm staţii mai frecvente, cu acces direct la trotuar, pentru o coborâre/urcare cât mai facilă. Maximizăm utilizarea liniilor de tramvai de către autobuze, pentru un parcurs mai rapid şi mai predictibil. Vom avea în staţii sistem de afişare a timpilor până la sosirea autobuzelor, amenajare modernă a staţiilor pentru o protecţie sporită a bucureştenilor împotriva ploii şi ninsorii.“

►„De asemenea, îmi propun să modernizăm şi revitalizăm nodurile multimodale. Bucureştenii vor avea posibilitatea de a schimba mijloacele de transport în comun într-un mod simplu şi prietenos, prin pasaje sau rute pietonale pe care să se simtă în siguranţă, protejaţi de condiţiile meteo nefavorabile. Discutăm spre exemplu despre conexiuni pietonale noi în Piaţa Unirii, Piaţa Victoriei şi în alte intersecţii importante, în special cele între inelele Capitalei şi principalele radiale.“

Ana Ciceală:

►„Faptul că acum ajungi mult mai repede cu expresul din centrul Bucureştiului până la Aeroportul Otopeni arată cât de necesare sunt aceste benzi unice. Trebuie ca pe bulevardul Magheru, de exemplu, să avem bandă unică pe toată artera. La fel şi pe Splaiul Unirii, Bulevardul Iuliu Maniu sau pe anumite porţiuni din şoseaua Ştefan cel Mare, acolo unde autobuzul nu circulă pe linia de tramvai.“

►„Pentru reducerea ambuteiajelor, am propus în programul meu implementarea de park & ride-uri de zi în autobazele STB (Titan–Pallady, MilitariA1, Giurgiului–Jilava, Alexandriei–Bragadiru, Nordului–DN1), cu acces gratuit pentru deţinătorii de abonamente de STB pe perioadă de şase luni. De asemenea, am propus şi construirea de park & ride-uri la toate intrările mari din oraş, 23 posibile, şi interconectarea acestora la STB, cu avantaje tarifare pentru abonamente pe termen lung.“

►„De asemenea, aş vrea să fac transportul public tot mai accesibil pentru cetăţeni, astfel încât să fie cât mai atrăgător, în dauna maşinilor personale. Principii simple de planificare a mobilităţii alternative: fiecare locuinţă trebuie să fie la maximum 500 de metri de o staţie de transport public, fiecare unitate de învăţământ şi spital la maximum 200 de metri de transport public.“

Ciprian Ciucu (nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Vor fi create coridoare de transport public, cu benzi dedicate pentru autobuze, troleibuze şi tramvaie, pe axe principale (de ex. Balta Albă – centru, Drumul Taberei – centru, Colentina – centru etc.), cu semaforizare prioritară.

►Va fi extinsă integrarea tarifară şi informaţională: bilet unic şi aplicaţie unică pentru autobuz, tramvai, troleibuz, metrou şi tren metropolitan, plus parcări de tip park&ride construite în afara Bucureştiului, pe principalele axe care aduc trafic în oraş.

►Conectarea urbană a celor 13 drumuri radiale.

Daniel Băluţă (nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Finalizarea proiectelor majore de fluidizare a traficului prin corelarea lucrărilor la nivel de Capitală şi sectoare.

►Reabilitarea podurilor, pasajelor şi străzilor secundare printr-un plan anual coordonat cu primăriile de sector.

►Dezvoltarea unei reţele integrate de transport public, cu rute adaptate realităţii de trafic şi cu legături eficiente către Ilfov (extinderea metroului, dublarea parcului de autobuze).

Anca Alexandrescu (nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Integrarea transportului: sistem unic Metrorex–STB, titluri de călătorie comune, orare coordonate, monitorizare în timp real.

►Inelul feroviar: reconstrucţia şi consolidarea centurii feroviare, legături directe cu gările şi aeroporturile.

►Reorganizarea reţelei: trasee scurte şi frecvente, linii expres, benzi dedicate, orar predictibil.

ZF:Ce planuri aveţi pentru a dezvolta infrastructura dedicată bicicletelor? Câţi kilometri de piste de biciclete va avea Bucureştiul după patru ani de mandat dacă câştigaţi?

Cătălin Drulă:

►„Masterplanul velo aprobat anul acesta în consiliul general prevede 150 km piste principale şi 400 km piste secundare. Această viitoare reţea este partajată între primăria generală şi primăriile de sector. Cea mai mare parte a acestor piste ce ţin de primăria generală vor fi implementate în proiectele de modernizare a marilor bulevarde, care depind într-o foarte mare măsură de implementarea referendumului votat de bucureşteni pentru buget unic.“

►„La modul realist, în următorii trei-patru ani, cu un buget corespunzător, putem ajunge la câteva zeci de kilometri de piste noi. Iar într-un potenţial al doilea mandat să vedem deja reţeaua principală finalizată.“

►„Nu putem însă aştepta ani de zile pistele perfecte, ideale pe care le vom avea odată cu reabilitarea capitală a bulevardelor. Câştiguri pe termen mai rapid se pot obţine din vopsea şi amenajări minime, precum culori speciale pe zone critice, marcaje de împărţire a spaţiului („sharrows“) şi chiar soluţii inovative precum în Bruxelles şi alte capitale de permitere a traficului velo, prin excepţie, pe ambele sensuri ale străduţelor cu sens unic auto.“

Ana Ciceală:

►„Îmi propun să creez şi să dezvolt infrastructura pentru transportul alternativ, iar infrastructura pentru biciclete va avea un impact major în acest sens. Nu vreau să mă hazardez să arunc o cifră de kilometri care pot fi gata în următorii doi ani şi jumătate, câţi au mai rămas din acest mandat până la următoarele alegeri, dar este bine că avem în sfârşit un masterplan velo, care totuşi poate fi îmbunătăţit. Îmi doresc ca fiecare locuinţă la să fie de maximum 500 de metri de o pistă de biciclete şi fiecare ansamblu rezidenţial la maximum 500 de metri de o staţie de bike-sharing. Toate proiectele de reabilitare stradală vor include obligatoriu piste de biciclete conforme cu masterplanul velo şi vom institui zone cu limită de viteză de30 km/h şi străzi rezidenţiale cu prioritate pietonal / velo.“

Ciprian Ciucu (nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Vom începe, împreună cu primăriile de sector, implementarea etapizată a masterplanului velo, votat deja în consiliul general.

►Propun o reţea continuă de piste de biciclete, proiectate la standarde europene (segregate de trafic acolo unde este posibil, marcaj clar, semnalizare bună), care să lege cartierele mari între ele şi de centru.

►De asemenea, propun parcări securizate pentru biciclete în cartiere, pe modelul „last mile“ (ultimul kilometru), pentru a încuraja deplasarea cu transportul alternativ către staţiile de metrou / tramvai.

Daniel Băluţă (nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Promovarea mobilităţii alternative – piste sigure pentru biciclete, parcări de tip park & ride, benzi dedicate transportului public, zone pietonale.

Anca Alexandrescu (nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Construirea unei metropole verzi, sigure şi prospere.

ZF:Cum vă propuneţi să creşteţi suprafaţa spaţiilor verzi din Bucureşti? Care sunt planurile pentru reducerea poluării şi crearea de zone verzi?

Cătălin Drulă:

►„Planul meu e să extindem considerabil suprafaţa verde a oraşului prin plantarea a 1.000.000 de copaci în următorii cinci ani şi crearea de noi parcuri: de exemplu parcul Uranus în zona Casei Poporului, parcul de la sere din sectorul 6. Îmi propun să refacem şi marile parcuri existente (Herăstrău, Carol, Tineretului, Izvor) prin intervenţii profesioniste şi concursuri internaţionale de soluţii.“

►„Calitatea aerului poate fi îmbunătăţită prin reducerea traficului în zonele centrale, transport public modern, o reţea velo sigură şi crearea de noi zone pietonale (zona Piaţa Amzei, Piaţa Revoluţiei, Piaţa Victoriei de exemplu). Investiţiile în termoficare vor reduce, de asemenea, poluarea industrială pentru un oraş mai respirabil.“

Ana Ciceală:

►„Vom planta cel puţin cinci păduri urbane mari, de peste 4 hectare: Parcul Vitan care este proiectul meu, deja aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în anul 2021, Parcul Dudeşti, proiect depus de mine pe terenul viran de 10 hectare de lângă Biblioteca Naţională, Parcul IOR defrişat – replantarea şi renaturarea acestuia după susţinerea adecvată în instanţă a demersurilor de anulare a titlului de proprietate – şi terenul din spatele Stadionului Ghencea.“

►„Printre alte terenuri care ar putea fi transformate în parcuri se numără: parcarea Ateneului, unde poate fi extins Parcul Ateneului – Grădina Episcopiei, terenul dintre Palatul Parlamentului şi Academia Română, terenul de pe Calea Plevnei din zona Secţiei 3 de Poliţie sau Piaţa Constituţiei.“

►„De asemenea, îmi doresc extinderea suprafeţelor plantate din centura verde a Bucureştiului, în paralel cu protejarea celor rămase, care ar aduce un plus de 500.000 de arbori). De asemenea, vom planta cel puţin 200.000 de arbori în spaţiile verzi şi pe aliniamentele drumurilor principale.“

►„Îmi doresc înfiinţarea şi preluarea în administrare a noului Parc Natural Pădurea Băneasa, cu sprijinul activiştilor de mediu.“

►„Totodată, îmi propun, în colaborare cu societatea civilă, o nouă arie naturală protejată precum “Lunca Dâmboviţei“ (amonte de Lacul Morii – polder Giuleşti-Sârbi) şi a salbei de lacuri din Bucureşti, cu scopul de a integra aceste suprafeţe de apă în conceptul centurii verzi-albastre a oraşului.“

►„În total îmi doresc să ajungem, în următorii 10 ani, la 2 milioane de arbori plantaţi în Bucureşti.“

Ciprian Ciucu (nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Rând pe rând, bucată cu bucată, cartierele intens populate din Bucureşti vor deveni mici oaze de verdeaţă – cu flori perene, copaci nou plantaţi, băncuţe simple şi moderne, toate prietenoase cu mediul.

►Pe lângă spaţiile verzi, intervenţiile viitoare vor viza deopotrivă resistematizări rutiere, parcări de reşedinţă, iluminat, puncte de colectare deşeuri subterane şi supraterane.

►Bucureştiul trebuie să devină un oraş sănătos şi respirabil, în care calitatea aerului este o prioritate absolută. Combaterea poluării nu se face prin lozinci, ci prin identificarea şi eliminarea sistematică a surselor principale de poluare.

►Salvarea Parcului IOR

►Centura verde a Capitalei

Daniel Băluţă (nu a răspuns, citate luate din site):

►Protejarea zonelor naturale, reabilitarea parcurilor şi extinderea spaţiilor verzi prin reconversia terenurilor neutilizate.

►Reîmpădurirea zonelor limitrofe şi crearea unor coridoare verzi care să conecteze parcurile principale.

►Implementarea unui sistem digital de monitorizare a calităţii aerului, public şi uşor de consultat.

Anca Alexandrescu(nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Dâmboviţa şi lacurile: regenerarea coridorului albastru–verde, promenadă, mobilitate uşoară, cultură şi sport.

ZF:Ce veţi face pentru a avea trotuare mai bune în centrul Capitalei decât cele de acum?

Cătălin Drulă:

►„Ca la marea majoritate a temelor fierbinţi care ne dor în Bucureşti, soluţia e una singură: implementarea referendumului votat de bucureşteni, buget unic la Capitală. Administratia străzilor are buget de seminţe, 7 milioane de euro pe an pentru toată reţeaua principală, o nimica toată. Cu un buget suficient de câteva zeci de milioane anual doar pentru trotuare, putem reabilita zeci de kilometri de trotuar in fiecare an, ca să nu mai facem slalom printre bălţi când plouă. La fel şi în centrul vechi, zona cu piatră cubică sau dale, trebuie să începem urgent să refacem acolo unde au apărut degradări, acele imagini cu dale lipsă sau sparte în centrul oraşului nu ne fac cinste.“

Ana Ciceală:

►„Centrul vechi trebuie neapărat refăcut, consolidat pe riscul seismic şi administrat corespunzător. Este inadmisibil ca această zonă să arate în felul acesta. Din fericire, Bucureştiul a devenit o destinaţie pentru city break. Dar miile de turişti străini care vin în oraşul nostru sunt întâmpinaţi de un centru vechi care arată dezolant.“

►„Cât despre trotuare, ne propunem la nivelul întregului oraş o strategie integrată pentru spaţiul public – Program Walkable City. În care să eliberăm şi lărgi trotuarele, vom crea trasee pietonale continue şi vom implementa treceri de pietoni ridicate şi semafoare cu semnal acustic.“

Ciprian Ciucu (nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Regenerarea urbană a centrului cultural şi istoric.

Daniel Băluţă (nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Promovarea mobilităţii alternative – piste sigure pentru biciclete, parcări de tip park & ride, benzi dedicate transportului public, zone pietonale.

Anca Alexandrescu (nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Dâmboviţa şi lacurile: regenerarea coridorului albastru–verde, promenadă, mobilitate uşoară, cultură şi sport.

ZF:Ce veţi face pentru a avea un centru pietonal/o arteră pietonală a Capitalei? Vreţi sau nu să închideţi o porţiune permanentă din Calea Victoriei pentru traficul auto? Care? Vreţi sau nu să transformaţi Piaţa Revoluţiei într-o piaţă pietonală, aşa cum are orice capitală europeană?

Cătălin Drulă:

►„Cred că oraşul nostru are nevoie de mai multe zone pietonale. Aş începe cu zone care şi-au dovedit deja potenţialul, cum ar fi Piaţa Amzei, între Magheru şi Calea Victoriei. Şi apoi să coborâm treptat spre Piaţa Universităţii şi centrul vechi. De asemenea, Piaţa Revoluţiei şi Piaţa Victoriei nu ar trebui să mai fie parcări imense pentru maşini, ci zone pietonale pentru oameni. Pietonalizarea completă a Căii Victoriei ar fi o măsură cu impact major în multe domenii, nu doar în trafic. Aşteptarea mea era ca, după ani de zile ale programului Străzi Deschise, să fi strâns deja date care să ne ducă spre o concluzie. Nu cred în măsuri radicale fără studii.“

Ana Ciceală:

►„Am afirmat deja că îmi doresc să căutăm o soluţie pentru ca Victoriei să fie pietonală permanent, fără să creăm disconfort locatarilor. Ba dimpotrivă, să creştem valoarea zonei şi să valorificăm mai bine patrimoniul cultural al Bucureştiului. Nu ne dorim Calea Victoriei un „mall pentru bogaţi“, ci un spaţiu de recreere pentru orice locuitor al Capitalei. Mi-ar plăcea ca şi în cartierele Bucureştiului să deschidem spaţii pietonale, cum s-a încercat cu mare succes în anii precedenţi.“

►„Cât despre Piaţa Revoluţiei, am zis deja în luna septembrie că bariera M.A.I.-ului este ilegală şi acolo ar putea foarte uşor să se desfiinţeze parcarea şi să se facă un parc.“

Ciprian Ciucu (nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Bucureştiul are nevoie de un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), al cărui scop este regenerarea urbană pe axa Piaţa Unirii – Piaţa Victoriei, care să conecteze armonios „camerele urbane“ de la nord precum Piaţa Lahovari, Grădina Icoanei, Piaţa Rosetti, Piaţa Sfântul Gheorghe, cu cele de la sud, centrul vechi (zona Lipscani), Piaţa Universităţii, Calea Victoriei – inclusiv piaţetele precum Iosif Sava, Valter Mărăcineanu, zona Muzeului Naţional de Artă şi a Sălii Palatului şi până la Piaţa Victoriei.

►Un astfel de PUZ dedicat va reconfigura toate aceste zone şi va propune proiecte individuale de regenerare urbană care să fie proietate într-o logică unitară (deşi diverse ca funcţiuni şi aspect) şi executate etapizat până în anul 2035.

Daniel Băluţă (nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Programe de regenerare urbană care pun accent pe identitatea cartierelor istorice. Parteneriate public-privat pentru restaurare şi reconversie.

Anca Alexandrescu (nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Esplanada – parc multifuncţional: amenajarea celui mai mare parc pentru copii şi tineri.

ZF:Ce strategie propuneţi pentru creşterea numărului bazelor sportive şi de locuri de practicat sport? Sunteţi de acord cu deschiderea şcolilor pentru utilizarea terenurilor de sport?

Cătălin Drulă:

►„De curând, m-am întâlnit cu trei oameni extraordinari – Andrei Mihail, Ileana Szasz şi Andrei Răzvan Voinea – care au realizat inventarul complet al bazelor sportive şi de agrement muncitoreşti din Capitală. 106 baze sportive existau în 1989. 23 dintre ele au dispărut cu totul prin diverse combinaţii imobiliare, cu complicitatea foştilor primari. Din cele 83 rămase pe hartă, doar 45 mai sunt cât de cât funcţionale. O parte din identitatea oamenilor şi a oraşului a fost distrusă. Trebuie să punem toate aceste baze sportive în noul PUG, la categoria protejată V3b: Complexe şi baze sportive. Avem nevoie de un registru oficial cu toate documentele şi situaţiile juridice ale bazelor. Să nu mai acceptăm documentaţii de urbanism care vor să schimbe destinaţia bazelor sportive. Implementarea referendumului votat de bucureşteni va întări capacitatea PMB de a urmări ce se întamplă cu bazele sportive.“

►„Sunt total de acord cu deschiderea curţilor şcolilor pentru utilizarea terenurilor de sport, de altfel USR a depus lege care a trecut prin parlament pentru asta. Voi cere primăriilor de sector şi şcolilor respectarea cu stricteţe a principiului accesului public la facilităţile sportive din curtea şcolilor. Legea USR cu acest obiectiv este deseori ignorată de administraţiile şcolilor şi asta nu voi tolera ca primar.“

Ana Ciceală:

►„Consider că Primăria Capitalei trebuie să îşi mute atenţia de pe sportul profesionist, la care contribuie din plin cu salarii generoase, la sportul de masă, de echipă. Trebuie cât mai multe spaţii în aer liber pentru practicat sport. Trebuie să reabilităm, să extindem şi să protejăm bazele sportive de cartier. Să prevenim privatizările care au transformat baze sportive vechi ale oraşului în teren pentru dezvoltatorii imobiliari. De asemenea, trebuie dezvoltate noi facilităţi sportive în colaborare cu şcolile, liceele şi ONG-urile locale, deschise gratuit sau la costuri simbolice pentru copii, tineri, familii şi seniori.“

Ciprian Ciucu (nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Evenimente pentru comunitate, care se autosusţin financiar – evenimente cultural-sportive (ex. alergări urbane, tururi ghidate, plimbări tematice) finanţate din taxe de participare şi sponsorizări.

Daniel Băluţă (nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Investiţii în infrastructura sportivă de cartier – terenuri, săli, parcuri educaţionale.

Anca Alexandrescu(nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Dâmboviţa şi lacurile: regenerarea coridoruluialbastru–verde, promenadă, mobilitate uşoară, cultură şi sport.

ZF:Ce soluţii aveţi pentru clădirile vechi dărăpănate din centrul istoric precum cele din Calea Moşilor?

Cătălin Drulă:

►„Am un pachet de soluţii, o singură soluţie nu poate rezolva toate cazurile existente. În primul rând zonele de care vorbiţi, cum ar fi Calea Moşilor Vechi, zone în care foarte multe clădiri sunt într-o stare proastă, dar unde şi spaţiul public este într-o stare proastă, şi starea deservirii cu servicii e proastă, trebuie să intre în procese de regenerare urbană. Regenerarea urbană a unei zone înseamnă să intervii pe toate palierele astea, nu doar pe unu. Şi ideea este ca la sfârşit să ai o zonă care să funcţioneze şi să fie sustenabilă. O reînvii urban şi o laşi să trăiască fără să mai fie nevoie să intervii din nou peste zece ani.“

►„Legat doar de starea clădirilor sunt multe situaţii. Unele clădiri sunt valoroase, poate sunt monumente istorice, poate zona este zonă protejată, adică valoroasă. Majoritatea sunt cu siguranţă încadrate la urgenţe de intervenţie pentru consolidare. Aici statul trebuie să intervină direct şi să investească alături de proprietari. Pe lângă cazurile valoroase sau urgente, există o plajă imensă de clădiri care trebuie consolidate şi renovate, dar pe care statul nu îşi permite să le finanţeze direct. Aici trebuie să gândim un mecanism în doi paşi, pe de-o parte, ajutoare, credite ieftine, consultanţă tehnică, consultanţă administrativă, în aşa fel încât să îi ajuţi pe proprietari să îşi facă casele dar, pe partea cealaltă, amenzi. Te ajut, dar eşti obligat să faci asta. Nu îţi poţi lăsa proprietatea în paragină, ai o responsabilitate ca proprietar.“

Ana Ciceală:

►„Sunt nu mai puţin de 887 de clădiri cu risc seismic de gradul I şi II în Bucureşti, multe dintre ele în centrul istoric. De asemenea, sunt sute de clădiri abandonate în Capitală. Trebuie verificat statutul acestor clădiri şi renovate. Este o zonă cu valoare istorică, neglijată de administraţiile precedente de la Primăria Generală şi de la primăriile de sector. Aceste clădiri trebuie puse în valoare.“

Ciprian Ciucu (nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Regenerarea urbană a centrului cultural şi istoric.

Daniel Băluţă (nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Reabilitarea spaţiilor culturale de cartier şi transformarea lor în centre de comunitate şi spaţii culturale.

►Programe de regenerare urbană care pun accent pe identitatea cartierelor istorice. Parteneriate public-privat pentru restaurare şi reconversie.

Anca Alexandrescu(nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Patrimoniu: program accelerat de consolidare şi reconversie a clădirilor cu risc.

►Refacerea şi integrarea în circuitul urban a clădirilor de valoare istorică şi arhitecturală.

►Salvarea şi reconversia clădirilor emblematice (ex.: Moara lui Assan, Casa Radio, Hotel Dunărea) prin mecanisme transparente de parteneriat.

ZF:Ce planuri aveţi pentru o nouă sală de concerte şi o nouă arenă sportivă acoperită?

Cătălin Drulă:

►„Bucureştiul trebuie să aibă o filarmonică naţională, un simbol al identităţii şi prestigiului artistic naţional care să găzduiască cele mai importante evenimente muzicale, cum ar fi Festivalul Internaţional George Enescu. Un posibil teren ar fi Esplanada. Dar costul pentru o astfel de construcţie ar fi mare, peste 100 de milioane de euro, de aceea propunerea mea ar fi să încercăm un parteneriat public-privat.“

►„Vreau, de asemenea, să construim o sală multifuncţională CSM pentru sport şi evenimente comunitare şi să dezvoltăm Arena Bucureşti, un complex modern pentru competiţii şi evenimente majore.“

Ana Ciceală:

►„S-au făcut câteva renovări la Sala Polivalentă din Parcul Tineretului, dar este clar că o sală care a împlinit deja 50 de ani nu mai este la standardele actuale. Există un plan pentru o nouă polivalentă încă din perioada lui Sorin Oprescu, dar deocamdată suntem încă în stadiul de machete, planuri şi ştiri bombastice.“

►„Este nevoie de o nouă sală polivalentă. Am citit ştiri care cereau o sală de 20.000 de locuri, care în opinia mea ar fi prea scumpă şi nefezabilă. Dar o polivalentă nouă ca cea din Cluj-Napoca, de 10-12.000 de locuri ar fi ideală pentru competiţii sportive/concerte şi ar avea şi costuri mai mici de construire.“

Ciprian Ciucu (nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Cultura trebuie adusă acolo unde trăiesc oamenii prin organizarea de evenimente specifice, cu tematică distinctă, în fiecare mare cartier. Pot fi organizate, pe modelul dezvoltat în sectorul 6, evenimente care să se autosusţină financiar, pe scene mobile de cartier pentru concerte, teatru, stand-up, dans.

Daniel Băluţă (nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Reabilitarea spaţiilor culturale de cartier şi transformarea lor în centre de comunitate şi spaţii culturale.

►Susţinerea instituţiilor de cultură şi a iniţiativelor independente prin programe de microfinanţare, inclusiv prin implicarea mediului privat într-un mod transparent.

Anca Alexandrescu (nu a răspuns, citate luate de pe site):

►Realizarea unei săli multifuncţionale pentru spectacole, conferinţe şi festivaluri internaţionale.