Creşterea preţurilor la materii prime şi utilităţi, încetinirea consumului şi deteriorarea disciplinei de plată, care se traduce prin termene de încasare a facturilor tot mai lungi, sunt elemente care vor pune presiune pe lichiditatea multor companii în perioada următoare, ceea ce poate duce la blocaj financiar şi insolvenţă, sunt de părere analiştii Sierra Quadrant. În[...]

Creşterea preţurilor la materii prime şi utilităţi, încetinirea consumului şi deteriorarea disciplinei de plată, care se traduce prin termene de încasare a facturilor tot mai lungi, sunt elemente care vor pune presiune pe lichiditatea multor companii în perioada următoare, ceea ce poate duce la blocaj financiar şi insolvenţă, sunt de părere analiştii Sierra Quadrant.

În acest context, supravieţuirea şi stabilitatea unei afaceri depind de un set de măsuri prompte, riguroase şi strategice.

Prima şi cea mai urgentă bătălie pe care trebuie să o poarte un antreprenor este cea pentru lichiditate. Profitul înregistrat în documentele contabile este irelevant dacă banii nu intră efectiv în conturile companiei pentru a acoperi cheltuielile curente – salarii, furnizori, taxe. O firmă poate fi profitabilă „pe hârtie”, dar poate intra în incapacitate de plată din lipsă de cash-flow.

,,Este nevoie, mai mult ca oricând, de o monitorizare activă a partenerilor de afaceri, pentru a afla din timp dacă aceştia riscă să intre în probleme şi să prevenim, astfel, contagiunea. Există o gamă largă de servicii care ajută firmele româneşti să îşi monitorizeze activ lanţurile economice, în aşa fel încât să anticipeze orice posibilă problemă’’, afirmă Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.

În opinia lui, companiile au nevoie de implementarea unei politici agresive, dar diplomatice, de colectare a facturilor. Termenele de plată trebuie monitorizate strict, iar clienţilor întârziaţi trebuie să li se trimită notificări constante.

Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 7%, în primele patru luni din 2025, până la 17.253, faţă de 16.153 în perioada similară din 2024, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 3.375 de firme (în scădere cu 0,59% faţă de ianuarie-aprilie 2024) şi în judeţele Cluj (1.001 de firme, plus 19,17%), Ilfov (811, minus 11,17%), Timiş (746, plus 2,9%), Constanţa (703, minus 15,5%), Prahova (647, plus 29,92%), Iaşi (624, plus 0,97%) şi Braşov (609, plus 12,78%).

,,Acesta este doar un singur exemplu. Pe ansamblul economiei, sunt peste 150.000 de firme cu probleme financiare grave a căror situaţie atârnă de un fir de aţă. Aceste firme angrenează, la lanţurile economice aproape de 250.000 de alte companii, iar riscul de contagiune, în caz de blocaj financiar, de insolvenţă sau faliment, este unul tot mai ridicat’’, arată analiza Sierra Quadrant.

În faţa creşterii preţurilor, controlul strict al costurilor devine a doua linie de apărare.

Fiecare cheltuială, de la cele administrative la cele de producţie, trebuie analizată şi justificată. Este momentul pentru a revizui toate contractele cu furnizorii de servicii (chirie, telefonie, utilităţi) şi pentru a încerca renegocierea unor condiţii mai avantajoase.

,,Reducerea costurilor cu leasingurile, de exemplu, cu cheltuielile administrative trebuie să se afle în prim-plan într-o perioadă în care lipsa de predictibilitate fiscală vine să accentueze temerile investitorilor, iar fenomenul de dezintermediere din economie se accentuează”, se arată în analiză.

Optimizarea operaţiunilor interne este la fel de importantă. Managementul stocurilor trebuie să fie impecabil pentru a evita blocarea capitalului în produse care se vând greu.

Potrivit analizei Sierra Quadrant, o mare problemă a economiei o reprezintă ponderea foarte mare a finanţării prin credit comercial, România fiind pe primul loc în UE la acest capitol. Creditele comerciale reprezintă aproximativ un sfert din pasivul companiilor din Romania.

,,Dependenţa mare de acest tip de finanţare, in lipsa unor practici corecte de utilizare a acestuia, reprezintă o vulnerabilitate importantă a sectorului la un şoc de contagiune şi limitează dezvoltarea acestuia’’, avertizează experţii.

Creditele comerciale au o durată foarte mare de colectare (85 de zile), semnificativ mai mare faţă de media estimată la nivel european (55 de zile) şi mult peste termenul maxim prevăzut de cadrul legal (60 de zile).

In plus, rata de neplată a creditelor comerciale este de patru ori mai mare comparativ cu cea a creditelor bancare pe termen scurt (12 la sută la nivel agregat, in cazul companiilor mici şi microintreprinderilor aceasta depăşind 14 la sută).

Scăderea vânzărilor, cauzată de erodarea puterii de cumpărare a clienţilor, necesită o adaptare a strategiei comerciale. ,,Eforturile trebuie concentrate pe retenţia clienţilor fideli, care sunt adesea mai puţin sensibili la preţ şi mai valoroşi pe termen lung decât clienţii noi, atraşi doar de oferte’’, arată analiza Sierra Quadrant.

Este, de asemenea, un moment oportun pentru inovare şi diversificare.

Legislaţia din România oferă şi mecanisme de prevenire a insolvenţei, precum concordatul preventiv sau acordul de restructurare, care pot oferi un răgaz vital unei companii aflate în dificultate, cu condiţia să se acţioneze din timp.