BNR anticipeaza o „creştere economica modesta“ în 2025, dar şi în 2026, dupa consolidarea bugetara şi persistenţa inflaţiei mari. Consumul populaţiei îşi frâneaza creşterea în 2025-2026 faţa de 2024, iar investiţiile pot ramâne principalul factor al creşterii PIB. Creditarea scade. Iar deficitul extern se corecteaza, dar tot este o vulnerabilitate majora
Autor: Claudia MedregaEvaluările băncii centrale continuă să indice o „creştere economică modestă“ pe ansamblul perioadei 2025-2026, în contextul aplicării pachetelor de consolidare bugetară şi al persistenţei ratei înalte a inflaţiei până la mijlocul anului viitor - ce vor afecta venitul disponibil real al populaţiei -, influenţe favorabile fiind aşteptate ca urmare a redresării ceva mai dinamice a cererii externe şi a utilizării fondurilor europene, după cum reiese din minuta BNR publicată ieri, aferentă şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al băncii centrale din 12 noiembrie 2025.
♦Banca centrală anticipează o cvasistagnare a activităţii economice pe ansamblul S2/2025♦Pachetul de consolidare bugetară implementat deja, incluzând politica salarială şi angajările în sectorul public, precum şi măsurile corective adiţionale şi incertitudinile asociate vor afecta cererea de consum, costurile/profiturile firmelor şi activitatea investiţională♦Şi mediul extern continuă să genereze incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei♦Rata anuală a inflaţiei ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, faţă de nivelul de 8,8% anticipat anterior, iar apoi se va reduce până la 3,7% în decembrie 2026 şi 2,9% în septembrie 2027♦În planul creditării, membrii boardului BNR au sesizat că noua scădere de ritm din septembrie a creditului privat – la 7,5%, de la 8% în august – a fost antrenată aproape integral de segmentul companiilor, în timp ce dinamica anuală a creditului în lei acordat populaţiei s-a redus doar uşor♦Deficitul extern va avea o corecţie mai evidentă decât s-a anticipat, dar rămâne o vulnerabilitate majoră, implicit o sursă de riscuri pentru inflaţie, prima de risc suveran şi pentru sustenabilitatea creşterii economice, anticipează BNR.
Evaluările băncii centrale continuă să indice o „creştere economică modestă“ pe ansamblul perioadei 2025-2026, în contextul aplicării pachetelor de consolidare bugetară şi al persistenţei ratei înalte a inflaţiei până la mijlocul anului viitor – ce vor afecta venitul disponibil real al populaţiei -, influenţe favorabile fiind aşteptate ca urmare a redresării ceva mai dinamice a cererii externe şi a utilizării fondurilor europene, după cum reiese din minuta BNR publicată ieri, aferentă şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al băncii centrale din 12 noiembrie 2025.
După ce a urcat aproape de 10%, ca urmare a creşterii TVA şi a accizelor, precum şi după scumpirea energiei electrice, inflaţia este aşteptată să înregistreze o scădere modestă în următoarele trei trimestre, şi pe o traiectorie fluctuantă şi semnificativ mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă.
Astfel, rata anuală a inflaţiei ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, faţă de nivelul de 8,8% anticipat anterior, iar apoi se va reduce până la 3,7% în decembrie 2026 şi 2,9% în septembrie 2027.
Citește continuarea pe zfcorporate.ro