Bugetele echipelor din SuperLiga ajung în prezent la 150 de milioane de euro, existând un mare potenţial de creştere în următorii 10 ani. Totuşi, cluburile trebuie să-şi continue traseul către profesionalizare şi creşterea veniturilor, reducându-şi astfel dependenţa de finanţări externe.

♦„Peste 80% din veniturile operaţionale se duc pe salarii, iar în unele cazuri chiar 90%. Este o proporţie nesustenabilă“.

Bugetele echipelor din SuperLiga ajung în prezent la 150 de milioane de euro, existând un mare potenţial de creştere în următorii 10 ani. Totuşi, cluburile trebuie să-şi continue traseul către profesionalizare şi creşterea veniturilor, reducându-şi astfel dependenţa de finanţări externe.

„Aş spune că Liga 1 este o piaţă de150 de milioane de euro. Veniturile totale ale celor 16 cluburi din SuperLigă în 2024 au fost de 114 milioane de euro. În 2035 cred că putem ajunge undeva la 250 de milioane de euro“, a spus Justin Ştefan, secretarul general al Ligii Profesioniste de Fotbal.

Acesta explică faptul că peste 80% din veniturile operaţionale ale cluburilor se duc către plata salariilor, un procent foarte mare care poate crea dificultăţi financiare cluburilor. „Peste 80% din veniturile operaţionale se duc pe salarii, iar în unele cazuri chiar 90%. Este o proporţie nesustenabilă. Cluburile trebuie să se profesionalizeze şi să-şi crească veniturile operaţionale, din marketing, sponsorizări, bilete, merchandising, pentru că altfel rămân dependente de finanţări externe“.

Ziarul Financiar a lansat emisiunea Business şi marketing în fotbal, realizată în parteneriat cu Salt Bank, o emisiune unde oamenii din industrie îşi vor spune părerea despre evoluţia fotbalului românesc şi vor răspunde la întrebarea: Este sau nu fotbalul un business?

„Venim dintr-un sistem etatist, în care sportul era susţinut de stat, fără logică de piaţă. Acel model nu mai corespunde realităţii. Astăzi avem un model hibrid, în care coexistă cluburi finanţate din bani publici şi cluburi care sunt adevărate entităţi economice, cu acţionari privaţi şi logică de business. Ca fotbalul să devină un business real, trebuie să continuăm tranziţia către finanţare privată. Nu spun că nu trebuie să existe bani publici, dar aceşti bani trebuie să se ducă întotdeauna în infrastruc­tură, nu în salarii sau cheltuieli curente“.

Justin Ştefan propune ca LPF-ul să devină un hub economic, ceea ce ar presupune centralizarea sponsorizărilor, dar şi a publicităţii cluburilor.

„Liga Profesionistă de Fotbal trebuie să devină un hub economic, nu doar un organizator de competiţii. Trebuie să centralizeze mai mult decât drepturile TV, trebuie să centralizeze sponsorizarea, publi­citatea, merchandisingul, noile generaţii de drepturi şi, foarte important, datele. Una este ca fiecare club să negocieze individual, în logica lui, şi alta e să le negociezi colectiv, sub brandul SuperLiga României, care ar fi un superbrand în sine. În momentul în care negociezi pentru toate cele 16 cluburi, ai puterea de a atrage sponsori mari, ai predictibilitate pe cash-flow, ai stabilitate pentru toţi participanţii“.

Acesta arată că sistemul de centralizare va fi unul echitabil, care va fi în interesul cluburilor din Liga 1.

„Centralizarea trebuie să fie dublată de un sistem echitabil de redistribuire, o parte din bani în mod egal, o parte pe merit sportiv, o parte pe audienţă“.

Totuşi, acesta aduce în discuţie un trecut în care Liga Profesionistă de Fotbal a mai încercat o centralizare a datelor, însă atunci cluburile s-au opus propunerii.

„Au mai fost, la un moment dat, nişte discuţii pe zona de disciplină financiară. Am vrut, dincolo de sistemul de licenţiere, să introducem un sistem de monitorizare şi de asigurare a disciplinei financiare, care implica o raportare la trei luni şi anumite praguri de cheltuieli. La momentul respectiv a existat o opoziţie destul de mare. E nevoie de o pregătire mult mai amplă şi de o prezentare mult mai serioasă, bazată pe date, a ceea ce vrei să faci mai departe. Pentru că, dacă nu le prezinţi tot pachetul strategic de la început, adică dacă vii şi spui doar «Uite, vrem să centralizăm », vei avea un refuz“.

Secretarul general al Ligii Profesioniste de Fotbal mai arată că ideea unui credit sindicalizat ar putea ajuta cluburile de fotbal.

„Poate că un credit sindicalizat n-ar fi o idee proastă. Liga, care centralizează veniturile, poate să se împrumute mai uşor de la bancă şi să ofere cluburilor linii de credit doar dacă există un control foarte bun al costurilor. În felul acesta creezi un mecanism de finanţare sănătos, bazat pe încredere, disciplină financiară şi predictibilitate“.

Cluburile de fotbal au investit 13 mi­lioane de euro în academiile de juniori în anul 2024, mai spune Justin Ştefan.

„În 2024 au fost duşi către academii 13 mi­lioane de euro, o medie de 800 şi ceva de mii de euro per club. Media ne poate induce în eroare, pentru că o mare parte din suma asta a fost dusă de către cluburile mari despre care am discutat şi mai devreme“.

El arată neajunsurile cu care se confruntă academiile cluburilor de fotbal, principalele fiind finanţarea insuficientă şi faptul că jucătorii care au trecut prin aceste academii nu au un nivel suficient pentru marile cluburi din străinătate.

„În primul rând, e vorba de subfinanţare, de o infrastructură încă discutabilă şi de o calificare a personalului care este la rândul ei discutabilă. E clar că aici trebuie să lucrăm: finanţare mai bună, infrastructură mai bună, antrenori mai bine pregătiţi pentru formarea acelor categorii de vârstă. În momentul de faţă, academiile româneşti nu produc suficienţi jucători şi nu reuşesc să livreze fotbalişti pregătiţi pentru nivelul mare. Asta înseamnă că ei nu sunt formaţi pentru acel nivel de performanţă şi există o problemă structurală, de finanţare, infrastructură, personal şi de selecţie“.

Marketingul în fotbal este un lucru esenţial pentru crearea şi menţinerea loialităţii fanilor, însă cluburile deseori neglijează acest aspect.

„Marketingul în cazul anumitor cluburi continuă să lase de dorit. Există o comunicare slabă, o lipsă de viziune pe termen lung, iar relaţia dintre club şi suporter este, din păcate, una primitivă. Cluburile trebuie să lucreze din nou la legătura cu comunitatea, pentru că omul trebuie să se simtă cu adevărat că aparţine acelui club“.

Justin Ştefan dă exemplul Premier League, unde cluburile acordă o atenţie mult mai mare relaţiei dintre suporteri şi echipă.

„Premier League este cel mai bun exemplu de cum poţi transforma fotbalul într-un produs economic. Este campionatul care valorifică cel mai bine emoţia, drama şi timpul. În Marea Britanie, creşterea pe drepturi TV este de 3%, dar pe zona comercială de 29%. Asta arată că drepturile TV sunt deja o piaţă matură, iar adevărata dezvoltare vine din monetizarea experienţei fanului, bilete, abonamente, sponsorizări, produse, mâncare, băutură, tot ce ţine de ziua meciului. Acesta e modelul pe care ar trebui să-l urmăm şi noi“.

În SuperLiga, contractul pentru drepturile TV este în valoare de 31 de milioane de euro, acesta urmând să ajungă la 35,5 milioane de euro.

„Valoarea contractului de drepturi TV este acum de 31 de milioane de euro şi va ajunge la 35,5 milioane. Unul dintre argumentele pentru durata lungă a contractului de drepturi TV, până în 2035, este predictibilitatea. În momentul în care te duci la bancă, una este să ai un contract pe 3 ani, alta e să ai un contract pe 10 ani. Asta îţi permite să te refinanţezi, să-ţi gestionezi datoriile, să construieşti pe termen lung“.

Justin Ştefan, secretarul general al Ligii Profesioniste de Fotbal, conchide spunând că jucătorii români vor deveni mai valoroşi pe piaţa europeană a transferurilor, pe măsură ce cluburile de fotbal vor deveni mai prezente în cupele europene.

„Cât timp piaţa fotbalului românesc nu este vizibilă la nivel european, nu vom reuşi să vindem jucători pe sume mari. Ţările mai mici ca noi, Serbia, Croaţia, Ucraina, au cluburi care participă constant în competiţiile europene şi îşi pun jucătorii pe masa ofertelor din Europa. Noi avem o participare întâmplătoare, nu constantă“.

În anul 2024, la nivel de club, cele mai mari venituri le-a înregistrat FCSB, în valoare de 123 de milioane de lei, urmată de Rapid, cu 39,3 milioane de lei, şi de Universitatea Craiova, cu 35,9 milioane de lei. Dintre acestea, doar FCSB a obţinut profit, revenind după pierderile mari de 36,7 milioane de lei înregistrate în sezonul 2023-2024.

Transferurile cluburilor din Liga 1 au totalizat 92 de milioane de lei în sezonul anterior, în creştere cu 68 de milioane de lei faţă de sezonul 2023-2024. Totodată, datoriile cluburilor se ridicau la 773 de milioane de lei, iar cheltuielile cu personalul au fost de 448 de milioane de lei, în creştere cu 90 de milioane de lei faţă de sezonul precedent.