„FRF este singura federaţie relevantă din România fără acces la fonduri publice. Federaţia din Ungaria pri­meşte direct de la guvern 80 de milioane de euro în fiecare an“.

„FRF este singura federaţie relevantă din România fără acces la fonduri publice. Federaţia din Ungaria pri­meşte direct de la guvern 80 de milioane de euro în fiecare an“.

Federaţia Română de Fotbal a trecut printr-un amplu proces de modernizare în ultimii ani, crescând participarea tinerilor în acest sport şi ajutând la creşterea nivelului profesional al oamenilor tehnici din fotbal. Un semnal puternic al modernizării federaţiei este îmbunătăţirea rezultatelor financiare.

Veniturile Federaţiei Române de Fotbal s-au triplat în ultimii zece ani, ajungând la 43 mil. euro, deschizând astfel calea unor investiţii mai puternice în fotbal.

„Vorbim de o triplare a veniturilor FRF, 2014 versus 2024, de la puţin sub 13 mil. euro la 43 mil. euro. În fiecare an au fost creşteri constante, care au fost posibile datorită unei viziuni clare în privinţa dezvoltării fotbalului. Mult timp în fotbal a lipsit această viziune“, a spus Răzvan Burleanu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal.

Federaţia atrage bani exclusiv din mediul privat, ceea ce înseamnă că relaţia cu mediul de business, dar şi reputaţia organizaţiei trebuie să fie cât mai bune. Orice sumă de bani atrasă către FRF se traduce în mai multe investiţii în fotbal.

„Dacă de la cluburi avem aşteptarea să aibă în fiecare an profit, noi suntem o organizaţie nonprofit. Când ne referim la aceste venituri, ele se traduc în mai mulţi bani pentru fotbal. Trebuie să ai o relaţie şi o reputaţie cât mai bună în raport cu mediul privat, pentru a reuşi să atragi bani. FRF este singura federaţie relevantă din România fără acces la fonduri publice. Federaţia din Ungaria primeşte direct de la guvern 80 de milioane de euro în fiecare an, în contextul în care din piaţa privată noi reuşim să atragem 43 de milioane de euro, federaţia în Ungaria reuşeşte doar 10 milioane, dar la final are un buget de două ori mai mare“, a continuat acesta.

Ziarul Financiar a lansat emisiunea Business şi Marketing în Fotbal, realizată în parteneriat cu Salt Bank, o emisiune unde oamenii din industrie îşi vor spune părerea despre evoluţia fotbalului românesc şi vor răspunde la întrebarea: este sau nu fotbalul un business?

„Răspunsul meu este unul ferm: Da. Este un business şi un business care se poate dezvolta extrem, extrem de mult în anii următori. Fotbalul este un business şi va fi businessul cu cea mai mare creştere în următorii cinci ani în România“.

Răzvan Burleanu explică că fotbalul reprezintă un business deoarece astăzi a devenit cel mai important fenomen social din ţara noastră.

„Peste 500.000 de copii joacă fotbal în fiecare săptămână, în mod organizat, la nivel de club. Am reuşit să creştem în 11 ani de cinci ori numărul copiilor care joacă fotbal. Totuşi, doar acum am reuşit să ajungem la media europeană“.

Invitatul ediţiei trecute a fost Valeriu Iftime, patronul FC Botoşani.

Federaţia Română de Fotbal a inaugurat în anul 2021 Academia Naţională de Fotbal, iar de anul trecut instituţia de formare a profesioniştilor din domeniu are un parteneriat cu formatori din Belgia şi Elveţia.

„Acum patru ani de zile am fost nevoiţi să punem pe picioare o fundaţie. Se numeşte Academia Naţională de Fotbal, care a devenit astăzi principalul furnizor de educaţie în zona de management fotbalistic. În aceşti patru ani am educat peste 5.000 de români: cursuri de director sportiv, de manager de academii, în zona de marketing sportiv, comunicare. Din 2024 suntem singura federaţie din Europa Centrală şi de Est care ne educăm antrenorii de copii şi juniori, deci suntem singurii care lucrăm, practic, într-un mod diferit. Ne-am conectat la două şcoli de fotbal din Europa: şcoala elveţiană şi şcoala belgiană“, explică Burleanu.

Cluburile de fotbal încep să aibă tot mai mult o viziune pe termen lung, ceea ce este benefic pentru dezvoltarea acestora, dar permite şi alinierea la obiectivele mai largi ale federaţiei.

„Realitatea din fotbalul românesc s-a schimbat foarte mult în ultimii ani şi, când spun acest lucru, mă refer la schimbarea pe care o văd la nivelul cluburilor noastre din toate eşaloanele fotbalistice. Ce am descoperit de-a lungul timpului este că avem din ce în ce mai mult o aliniere în spatele unei viziuni pe termen lung, iar lucrul ăsta este foarte îmbucurător, fiindcă noi, ca Federaţie, suntem singurii care nu putem să avem un exit, deci peste 50 de ani Federaţia Română de Fotbal va fi aici şi este singurul actor astăzi în piaţă care vrea să investească nişte fundaţii solide pentru viitor“.

Totodată, sustenabilitatea financiară a cluburilor este un subiect de care fiecare suporter ar trebui să fie interesat, deoarece o echipă cu datorii foarte mari va ajunge să fie să aibă probleme financiare.

„Dacă eşti un suporter care se pricepe la fotbal, eşti interesat de o dezvoltare sustenabilă a clubului. Nu îţi doreşti să ai un vârf în acest sezon şi după aceea să ajungi în insolvenţă şi faliment. În 2016, în Liga I şi Liga a II-a aveam 13 cluburi în insolvenţă sau faliment. În momentul de faţă avem un singur club în insolvenţă în Liga I şi două cluburi în insolvenţă în Liga a II-a“.

Răzvan Burleanu este optimist că unele dintre cele mai importante cluburi din România vor ajunge să aibă bugete de 50 de milioane de euro.

„Cluburile de top din România, două, trei la număr, poate patru, pot să atingă bugete de 50 de milioane de euro“.

Un element crucial al dezvoltării viitorilor fotbalişti este numărul de meciuri jucate în perioada de juniorat, dacă acestea sunt cu adversari comparabili.

„Luaţi în calcul că, în momentul de faţă, practic, dacă te apuci de fotbal la vârsta de şase, şapte ani, ca urmare a întregului sistem competiţional, foarte bine pus la punct astăzi în România, ca jucător tânăr poţi să bifezi aproximativ 420 de meciuri. În urmă cu cinci, şase ani, deşi eram deja porniţi în această etapă de modernizare, de reformare a fotbalului în România, bifai de două ori mai puţine meciuri. Iar când vine vorba de competitivitatea meciurilor, în urmă cu cinci, şase ani ai fi bifat undeva de cinci, şase ori mai puţine meciuri competitive înainte să ajungi la echipa mare“.

Preşedintele FRF spune că este nevoie de un întreg ecosistem fotbalistic ca un tânăr jucător să poată ajunge să-şi valorifice cu adevărat talentul şi să nu se piardă pe acest traseu dificil.

„De ce e important acest lucru? Fiindcă cu cât îţi vei forma mai bine tânărul jucător cu potenţial, cu cât investeşti mai mult, mai bine, cu cât îi oferi competiţii mai bune, antrenori mai bine pregătiţi, scouting care practic să te identifice, să te recruteze în momentele tale cheie, cu atât tot sistemul, tot ecosistemul de fotbal se dezvoltă. Cât de mult te antrenezi, când te antrenezi, cât timp joci, împotriva cui joci, cu ce antrenor te antrenezi, pe ce terenuri, în ce competiţii. Toate lucrurile acestea îţi influenţează după aceea valoarea de piaţă. Un talent neşlefuit, nepus într-un ecosistem care să-i funcţioneze, nu va reuşi să spargă barierele cluburilor“.

Fotbalul are calitatea de a şterge graniţele din societate, în acest sport contând doar talentul şi munca, este de părere Răzvan Burleanu.

„Gândiţi-vă că, atunci când un meci de fotbal începe, tu nu mai faci diferenţa între un copil care n-a avut ce să mănânce în ziua respectivă şi un copil care este adus de mama sa, de tatăl său, cu o maşină de lux. Acesta este fotbalul“.

Federaţia Română de Fotbal a făcut eforturi considerabile în ultimii ani pentru a dezvolta infrastructura sportivă de fotbal, iar autorităţile locale şi centrale au fost parteneri. Astfel, în mai puţin de 10 ani, în România s-au inaugurat opt stadioane.

„În ultimii 8 ani de zile suntem singura ţară în Europa Centrală şi de Est care şi-a inaugurat opt stadioane, fie cu sprijinul Guvernului, fie cu cel al autorităţilor locale. Investiţia în infrastructură se vede şi dincolo de aceste stadioane. În urmă cu 11 ani, în România aveam doar aproximativ 10 terenuri cu gazon artificial, de dimensiuni normale de fotbal. Între timp, prin efortul financiar al Federaţiei Române de Fotbal, al partenerilor săi, dar şi al Guvernului, prin Compania Naţională de Investiţii, la final de 2025 asistăm la peste 70 de baze sportive noi“, a conchis Răzvan Burleanu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal.