Ce pot face românii daca se apropie vârsta de pensionare si nu au investit în pensii facultative. Micile schimbari pot face diferenta

Mulți români aflați în pragul pensionării se confruntă cu perspectiva unei pensii de stat modeste, mai ales dacă nu au reușit să economisească suplimentar prin instrumente precum Pilonul III, adică pensia privată facultativă. În 2025, un număr record de 183.000 de români au început să contribuie la fondurile de pensii facultative, ducând totalul participanților la peste 1 milion. Aceștia beneficiază de randamente investiționale atractive, ținând cont că fondurile Pilon III au avut anul trecut un randament mediu de 19,6%, cel mai mare din istoria sistemului, administrând active de 7,4 miliarde lei (cu 33% mai mult față de 2024). Cu toate acestea, cei care nu au reușit să investească într-o pensie facultativă vor simți puternic lipsa venitului suplimentar. În cadrul seriei de materiale „Economii fără să strângem cureaua, în 2026”, Ziare.com a adus laolaltă câteva strategii lipsite de risc și mici ajustări financiare care pot ajuta românii care se apropie de vârsta de pensionare să își asigure un trai mai bun după depunerea dosarului, chiar și depinzând în primul rând de pensia de la stat. În afară de randamentul mediu, pe termen lung, Pilonul III a generat un randament anual mediu de 6,7% din 2007 până în 2025, depășind rata medie a inflației de 4,9%, ceea ce s-a tradus în câștiguri nete totale de circa 515 milioane de euro peste contribuțiile virate de oameni, arată date recente publicate de Asociația Administratorilor Fondurilor de Pensii (APAPR). Astfel, amintim că în cursul anului 2025, aceștia au virat către conturile personale din Pilonul 3 contribuții în valoare totală de cca. 940 milioane de lei, cu 25% mai mult decât în 2024 și de asemenea o valoare record pentru sistem, iar pe întreaga durată de funcționare (2007-2025), fondurile de pensii facultative au generat un randament mediu anual de 6,7%, comparativ cu o rată medie anuală a inflației de 4,9%, conform calculelor APAPR. Ads În plus, mai amintește sursa citată, cele 10 fonduri de pensii facultative au făcut în 2025 plăți în valoare de cca. 272 milioane de lei (+83% față de 2024) către 16.100 de beneficiari (+39% față de 2024). Aceasta este și marja din total cu care sistemul se luptă, în care sute de mii de oameni care se pregătesc de pensionare în următorii ani vor depinde, în lipsa unor mecanisme de economisire bine puse la punct, de un trai care va depinde exclusiv de ce poate Statul să le ofere. Ce înseamnă pensia publică și de ce e necesar, în România, să suplimentăm pilonii I și II Pensia publică (Pilonul I) asigură un venit de bază, însă de multe ori insuficient pentru un trai confortabil, ca dovadă faptul că, în octombrie 2025, pensia medie lunară era de doar 2.775 lei, iar pensia medie a celor ieșiți la limita de vârstă, după o viață de muncă completă, era de 3.104 lei. Acești bani abia acoperă necesitățile lunare, mai ales în contextul scumpirilor accelerate din ultimii ani și a inflației în descreștere deosebit de lentă. Ads Iar majorările survenite în ultimii doi ani asupra punctului de pensie nu au făcut față diferențelor cauzate de creșterea inflației, toate acestea și în condițiile în care raportul dintre angajați și pensionari se deteriorează an de an. În prezent sunt circa 0,8 pensionari la un angajat, însă până la începutul anilor 2030 se estimează că vom depăși 1 pensionar per angajat, pe fondul îmbătrânirii populației. Practic, vorbim de un orizont în care contribuția de 25% din salariu către sistemul public (CAS) nu va putea susține pensii decente când un angajat va susține un pensionar, ceea ce înseamnă că, fără subvenții de la buget , pensia medie publică ar putea ajunge echivalentul a doar circa 20% din salariul mediu brut al momentului. Așadar, doar pensia de stat ar putea scădea drastic puterea de cumpărare pe viitor, pe măsură ce populația îmbătrânește, astfel că cei care nu au economii private trebuie să fie cu atât mai atenți și inventivi în administrarea finanțelor personale la bătrânețe. Ads Alternative sigure pentru un venit suplimentar la pensie Românii care se află în situația să mai aibă de muncit 5-10 ani până la ieșirea la pensie au la dispoziție câteva modalități de a pune bani deoparte sau de a-și asigura venituri viitoare fără a-și asuma riscuri cu investiții instabile precum piața de capital, speculații pe piața de imobiliare sau mediul crypto. O astfel de metodă se referă la depozitele bancare și conturile de economii garantate. Păstrarea economiilor în depozite la termen sau conturi de economii la bancă este o opțiune clasică, fără risc semnificativ. Depozitele bancare din România sunt garantate de stat, prin Fondul de Garantare a Depozitelor, în limita a echivalentul a 100.000 euro per deponent, per bancă. Practic, dacă un român are deja o serie de economii, le poate împărți la nevoie la mai multe bănci, ca să se asigure că toți banii sunt sub plafonul de garanție. Riscul de a pierde capitalul este extrem de mic, iar banii sunt lichizi, ba chiar se pot retrage la scadențe relativ scurte, între 1-12 luni. Ads Dezavantajul este însă randamentul modest, fiindcă dobânzile bancare de obicei abia țin pasul cu inflația pe termen lung. În prezent, dobânzile la depozite au fost mai mari datorită inflației, de 5-7% pe an în 2023-2025, dar pe viitor ar putea scădea. Chiar și așa, economisirea consecventă a unei părți din venit în ultimii ani de activitate, prin depozite, poate aduce un fond de rezervă important pentru pensionare. O altă metodă de economisire deosebit de populară în România sunt titlurile de stat, instrumente de altfel potrivite pentru cei care doresc un randament ceva mai bun, fără risc de default, statul român emițând periodic titluri de stat destinate populației prin programul Tezaur sau emisiuni de tip Fidelis vândute prin bănci, care reprezintă, practic, instrumente sunt practic împrumuturi către stat, cu dobândă fixă. De exemplu, în ianuarie 2026, Ministerul Finanțelor oferea titluri Tezaur pe 1, 3 și 5 ani, cu dobânzi anuale de 6,40%, 7% și respectiv 7,40%, neimpozabile (dobânda nu se taxează). Banii investiți sunt garantați 100% de stat, scadențele sunt clare, iar titlurile pot fi răscumpărate anticipat dacă ai nevoie urgentă de bani. Avantajul major față de un depozit bancar este că dobânda de la titlurile de stat e neimpozabilă și uneori ușor mai mare, deci câștigul net e mai bun. În 2025 populația a împrumutat masiv statul prin aceste instrumente, semn că mulți le preferă pentru siguranță și profit decent, iar pentru viitorii pensionari, titlurile de stat cu scadențe pe 1-5 ani pot fi o metodă excelentă de economisire pe ultima sută de metri, fără grija fluctuațiilor de piață. Ads Completarea stagiului de cotizare la pensia publică sau așa-numita „cumpărare a vechimii” este considerată o măsură foarte utilă, disponibilă pe termen limitat prin lege, prin care se pot plăti retroactiv contribuții pentru anii în care o persoană nu a cotizat la sistemul public. Dacă cineva are găuri în vechime, cum e cazul unor ani în care nu a avut carte de muncă sau nu s-au plătit contribuții, se poate încheia un contract cu Casa de Pensii și plăti acum contribuțiile pentru maximum 6 ani lipsă. În 2026, costul este de circa 1.013 lei pe lună de vechime (25% din salariul minim brut pe economie), adică 12.150 lei pentru un an întreg, sumă care va crește odată cu majorarea salariului minim, astfel că, din iulie 2026 va fi în jur de 13.000 lei pe an, deci 78.000 lei pentru 6 ani maxim. Aceste metode sunt adesea folosite în cazul în care diferența de venit la pensie poate fi uriașă. De exemplu, o persoană care nu își cumpără cei 2 ani lipsă ar putea primi doar ajutor social, de circa 400 lei/lună, pe când dacă își plătește acei ani și iese la pensie la limită de vârstă, ar primi pensia minimă garantată de 1.281 lei lunar, arăta o analiză recentă realizată de Observator News. Ads Este și o investiție fără risc, în care practic se poate „cumpăra” dreptul la pensie și mări venitul viitor garantat de stat. Important este de precizat însă că această facilitate există doar până la o anumită dată, iar anul acesta, de la 1 iulie, sumele pentru un an de pensie pot crește și cu 800 de lei, conform sursei citate. Rentele viagere prin asigurări sau fonduri de pensii, așa-numitele anuități private, pot fi metode eficiente de suplimentare a veniturilor, cu atât mai mult în situație în care, odată ajuns aproape de vârsta de 60 de ani, poate fi dificil pentru un român sume mari prin economisire. Totuși, dacă dispunem de un capital din economii existente sau vânzarea unei proprietăți de exemplu, există opțiunea de a transforma acea sumă într-o rentă viageră, adică un venit lunar garantat pe viață. Acest lucru se poate face de obicei prin companii de asigurări de viață sau, în viitor, prin fondurile de pensii private, odată cu noua lege care va permite plata pensiilor private sub formă de anuitate viageră. În esență, se plătește o sumă inițială sau prime periodice către un asigurător, iar acesta se obligă ca, de la o anumită vârstă, să plătească o pensie lunară pentru tot restul vieții. Avantajul este că posesorul acestui tip de cont de investiții primește un venit stabil, indiferent de durata de viață. Ads Dezavantajul este că, în cazul unui deces timpuriu, banii rămași pot să nu se moștenească, în funcție de condițiile contractului. Rente viagere sunt oferite de obicei de asiguratori mari și sunt concepute exact ca un supliment de venit la bătrânețe, fără ca titularul contului să își asume riscurile pieței financiare, deoarece compania gestionează banii. În România aceste produse nu au fost foarte populare până acum, dar odată cu creșterea interesului pentru pensii private, companiile au promovat mai mult astfel de soluții. Merită să ne interesăm la un broker sau asigurator despre opțiunea unei anuități garantate pe viață contra unei prime unice, fiind o metodă bună mai ales dacă există deja o sumă economisită consistentă pe care vrem să o transformăm într-un „salariu lunar” pe viață, fără grija administrării investițiilor. Valorificarea proprietății imobiliare, adică contracte de vânzare cu uzufruct viager sau întreținere pe viață, presupun ca, în cazul în care deținem o locuință sau un teren mai mare, acestea să poată fi surse de venit sau capital suplimentar la bătrânețe fără a renunța la domiciliu. O variantă folosită în practică este vânzarea proprietății cu drept de uzufruct viager sau încheierea unui contract de întreținere. Printr-un contract de vânzare-cumpărare cu uzufruct viager, practic se vinde locuința, dar vânzătorul își păstrează dreptul de a o folosi pe toată durata vieții. În schimb, cumpărătorul, care poate fi o persoană fizică, o rudă sau chiar o firmă specializată, se obligă să asigure întreținerea și îngrijirea necesară până la deces. Practic, este ca o pensie privată în natură, inițiatorul contractului primește fie o sumă de bani inițial și/sau lunar, fie servicii precum hrană, medicamente, îngrijire, iar după trecerea celui dintâi în neființă, locuința rămâne a cumpărătorului. Această soluție este folosită mai ales de bătrâni fără moștenitori apropiați, care preferă siguranța întreținerii în locuința proprie decât să rămână singuri. Astfel de înțelegeri necesită mare precauție, trebuie făcute la notar, cu clauze clare privind obligațiile de întreținere. Există, desigur, cazuri de succes, în care bătrânii au fost îngrijiți cum trebuie și parteneriatul a fost benefic, dar și cazuri de litigii, când cel care a promis întreținere nu și-a respectat angajamentele, iar bătrânii au dat în judecată pentru rezilierea contractului. De aceea, e esențial să alegem un partener de încredere, adică o rudă, o persoană de bună-credință sau o firmă serioasă. În anii trecuți au existat și companii, precum HILD România, care ofereau programe de tip „equity release”, ceea ce înseamnă că firma cumpăra casele vârstnicilor, le lăsau drept de habitație viageră și le plăteau o sumă lunară, preluând totodată cheltuieli de întreținere, taxe și oferind diverse servicii sociale pentru bătrâni. Aceste produse nu sunt încă foarte răspândite, dar conceptul există. Alternativ, se poate lua în calcul vânzarea imobilului mare și mutarea într-o locuință mai mică, păstrând diferența de bani pentru completarea venitului, sau chiar închirierea unei camere din casă, chiria lunară devenind un venit pasiv. Alte metode simple și fără investiții majore de a avea grijă de bugetul lunar după pensionare, în lipsa unei investiții susținute în pilonul III Reducerea cheltuielilor recurente rămâne un instrument esențial în pregătirea pentru pensionare. Reevaluarea bugetului lunar și eliminarea serviciilor costisitoare sau puțin utilizate, precum abonamentele de telefonie, televiziune extinsă ori platformele digitale, poate elibera sume importante într-un interval scurt. În paralel, achitarea sau refinanțarea creditelor înainte de ieșirea la pensie poate preveni dezechilibre majore în bugetul viitor și este deosebit de important să fim conștienți că, odată cu ieșirea la pensie, nu vom avea fizic același venit pentru a susține rate costisitoare pentru perioade lungi de timp. Totodată, locuințele mari, cu costuri ridicate de întreținere, devin adesea o povară odată cu scăderea veniturilor. Modernizarea instalațiilor, izolarea termică sau trecerea la un consum energetic redus pot reduce facturile. În anumite cazuri, o relocare către un spațiu mai mic ori în zone cu costuri mai scăzute poate elibera capital sau reduce semnificativ cheltuielile lunare. E important să amintim și că Statul Român oferă facilități importante pentru pensionari, adesea insuficient cunoscute, precum reduceri consistente la transportul public, acces la bilete de tratament subvenționate și posibilitatea de a solicita ajutoare sociale suplimentare în funcție de nivelul pensiei. Multe instituții culturale oferă tarife reduse pentru seniori, iar anumite servicii publice vin cu beneficii dedicate. În cele din urmă, e bine să ținem întotdeauna cont de faptul că accesarea acestor resurse presupune, în primul rând, o bună informare și o relație activă cu Casa de Pensii sau autoritățile locale. Resursele sunt, așadar, reale și accesibile, dar necesită inițiativă, planificare și o bună raportare la comunitatea din care face parte fiecare viitor pensionar.

Ce pot face românii daca se apropie vârsta de pensionare si nu au investit în pensii facultative. Micile schimbari pot face diferenta

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ