De la retailer cu produse pentru gră­di­nărit şi mici fermieri, grupul Agroland, fondat de antreprenorul Horia Cardoş acum 28 de ani, din vestul României, din Timiş, vrea să ajungă un jucător regional în industria agro­alimentară. Până în 2030 îşi propune să ajungă la primul miliard de lei şi apoi să se extindă pe pieţe din Europa de Vest prin achiziţii. Grupul Agroland are planificate investiţii de circa

♦Eforturile făcute de antreprenorii din industria alimentară pot reechilibra balanţa comercială, dar singuri nu pot susţine acest efort investiţional masiv♦Statul trebuie să se implice pentru că perioada de „easy-money“, în care exportul de cererale brute genera sume frumoase a apus, fiind necesar saltul spre producţie, spune Horia Cardoş, CEO şi fondator al grupului Agroland.

De la retailer cu produse pentru gră­di­nărit şi mici fermieri, grupul Agroland, fondat de antreprenorul Horia Cardoş acum 28 de ani, din vestul României, din Timiş, vrea să ajungă un jucător regional în industria agro­alimentară. Până în 2030 îşi propune să ajungă la primul miliard de lei şi apoi să se extindă pe pieţe din Europa de Vest prin achiziţii. Grupul Agroland are planificate investiţii de circa

35 mil. euro în următorii ani, bani care vor merge atât către deschideri de magazine (pen­tru anul viitor sunt planificate 26 de magazine noi), cât şi către noi facilităţi de producţie (atât de ouă lichide, cât şi de hrană pentru animale de companie), în noi ferme de găini ouătoare şi în digitalizare, un proiect de câteva sute de mii de euro. Iar aceste investiţii îi vor permite grupului să îşi tripleze businessul până în 2030, la 1 miliard de lei.

Agroland Business System (BVB: AG), grup antreprenorial românesc de retail, agri­cultură şi alimentaţie care deţine cea mai mare reţea de magazine agricole din România, a încheiat primele nouă luni din 2025 cu vânzări de 299 milioane lei, în creştere cu 13% , şi un profit net de 9,5 milioane lei, în creştere cu 65%, potrivit unui comunicat al companiei.

„Vestea bună este că suntem în parametrii anunţaţi la începutul anului în ceea ce priveşte bugetul. Reuşim să creştem pe toate cele trei divizii mari de business pe care le avem şi anu­me retail, agribusiness şi producţie de food. Cu re­zultate foarte bune pe divizia de food, într-un context european în care cererea depă­şeşte cu mult oferta“, a spus Horia Cardoş, CEO şi fondator al grupului Agro­land, în cadrul emisiunii CEC Bank pentru afaceri româneşti.

Grupul are o strategie de creştere în două etape.

„Ne-am propus un sprint până în 2028, cu o cifră de afaceri consolidată de aproximativ 150 de milioane de euro şi un EBITDA con­solidat de 12%, iar pentru 2030 înseamnă con­solidarea paşilor pe care îi facem în primii trei ani, să ajungem la 200 de milioane de euro cifră de afaceri şi să ne păstrăm marja de EBITDA undeva 11-12%. Mai mult, un o­biec­tiv major pentru noi, care ne va ajuta după 2030 este trecerea pe piaţa principală a BVB.“

Această accelerare a investiţiilor vine în contextul deteriorării condiţiile economice, dar Cardoş spune că exact acum este mo­mentul pentru a creşte.

„Am învăţat că în perioade de criză este esenţial să accentuezi şi să accelerezi dezvoltarea. Pentru că la momentul în care ciclul de descreştere economică se încheie, vei fi pregătit să faci paşi importanţi. şi bani, evident.“

Cardoş spune că antreprenorii din domeniu pot avea un impact major în echilibrarea deficitului comercial cu care România se confruntă în zona de produse alimentare, dar că dincolo de eforturile lor individuale, statul trebuie la rândul său să-şi adjudece un rol mai active.

„Guvernul trebuie să ne ofere un cadru în care noi să prosperăm, nu doar să rezistăm. Sunt multe schimbări legislative, fiscale, care ne afectează şi ne-au afectat în toţi aceşti ani. Pe de altă parte, credem că în România sunt încă foarte multe posibilităţi şi oportunităţi.“

Totodată, este necesară o schimbare de mindset.

„Ştiţi ce s-a întâmplat? Foarte mult timp fermierii mari din agricultura mare, din culturile mari, cereale, porumb şi aşa mai departe, au câştigat foarte mulţi bani. Şi nu au fost interesaţi să-şi dezvolte pe verticală capacităţi de procesare. Tot timpul trebuie să ne gândim cum putem să adăugăm valoare suplimentară produselor pe care le vindem, nu să vindem doar cereale. Şi cred că asta a fost o capcană în care România a intrat, dar pe termen mediu şi lung nu este neapărat o strategie câştigătoare. Este nevoie de procesare mult mai serioasă a materiei prime la noi în ţară.“

În cazul Agroland, de exemplu, 40% din producţia de ouă s-a dus pe pieţele din Europa de Vest, acolo unde este un bun potenţial de creştere.

„Există un interval de 10 ani în care producătorii de alimente, producătorii agricoli şi cei din zootehnie din Europa de Est pot profita de acest context. Suntem cu antenele întinse. În momentul când vor apărea oportunităţi, cu siguranţă le vom valorifica“, a mai spus Horia Cardoş.