Cu 200.000 de kilometri de re­ţele de energie şi 4 milioane de consumatori, Distribuţie Energie Electrică România (DEER) este cel mai mare operator din distribuţia de energie din România. Anul trecut, afacerile companiei au fost de 3,8 mld. lei, cu un profit net de 648 mil. lei, rezultate realizate cu o echipă de circa 6.400 de angajaţi. Distribuţia de e­nergie este un domeniu aflat în plină trans­formare pentru că tranziţia energetică, ascensiunea prosumatorilor şi a formelor regenerabile de producere a energiei au schimbat domeniul. Iar pentru a face faţă aces­tor schimbări sunt ne­cesare învestiţii enor­me. Finanţarea este o provocare, dar şi cu banii necesari, executa­rea lucrărilor, în ritmul dorit, ar fi o misiune dificilă din cauza forţei de muncă.

♦Infrastructura de distribuţie a energiei se transformă din „Cenuşăreasa“ sistemului energetic în vedeta acestuia din simplul motiv că ambiţiile privind regenerabilele sau prosumatorii depind în mod direct de abilitatea reţelelor de a gestiona această nouă lume a energiei♦Dincolo de provocări pentru operatoriide distribuţie, momentul aduce un salt necesar de tehnologie, lucru care devine interesant pentru noile generaţii de specialişti♦Mai mult, faptul că joburile din acest domeniu sunt protejate de asaltul inteligenţei artificiale asupra locurilor de muncă, readuce meseriile din domeniul energiei în atenţia publicului tânăr, spune Mihaela Rodica Suciu, director general, DEER, la CEC Bank pentru afaceri româneşti.

Cu 200.000 de kilometri de re­ţele de energie şi 4 milioane de consumatori, Distribuţie Energie Electrică România (DEER) este cel mai mare operator din distribuţia de energie din România. Anul trecut, afacerile companiei au fost de 3,8 mld. lei, cu un profit net de 648 mil. lei, rezultate realizate cu o echipă de circa 6.400 de angajaţi. Distribuţia de e­nergie este un domeniu aflat în plină trans­formare pentru că tranziţia energetică, ascensiunea prosumatorilor şi a formelor regenerabile de producere a energiei au schimbat domeniul. Iar pentru a face faţă aces­tor schimbări sunt ne­cesare învestiţii enor­me. Finanţarea este o provocare, dar şi cu banii necesari, executa­rea lucrărilor, în ritmul dorit, ar fi o misiune dificilă din cauza forţei de muncă.

„Avem planuri de investiţii din fonduri proprii generoase, care chiar şi aşa nu sunt suficiente. Vorbim de 5,7 miliarde de lei în următorii 5 ani şi de 800 de mili­oane de lei pentru anul acesta, program pe care spe­răm să îl depăşim“, spune Mihaela Rodica Suciu, director general, DEER, la CEC Bank pentru afaceri româneşti.

Această efervescenţă a in­ves­tiţiilor vine în contextul în care la nivel european, în sfârşit toată lumea a ajuns la concluzia că fără reţele digitalizate, moderne, nu se pot implementa toate obiectivele legate de tranziţia energetică, de la energia verde, până la comunităţi de prosumatori sau mobilitate electrică.

„Acum, într-adevăr, creşte importanţa reţelelor de distribuţie, pentru că toată lumea a ajuns la concluzia, inclusiv Comisia Europeană, că dacă nu investeşti în reţele de distribuţie, nu putem vorbi de concep­tele asociate tranziţiei energetice. E clar că nu putem vorbi de o singură reţea. Europa trebuie să vorbească de o reţea dezvoltată la nivel european. Nu vorbim de o reţea doar în România sau doar în vestul Europei, pentru că reţelele trebuie să fie interconectate.“

Doar în cazul DEER, cifrele privind schimbarea sistemului pe care compania îl are de gestionat vorbesc de la sine. Dacă în 2021, compania avea circa 5.200 de prosu­matori, la finalul lunii octombrie numărul acestora ajunsese la 117.700 de prosuma­tori, dintre care 37.000 s-au conectat doar anul acesta.

„E foarte uşor să vorbim de cifre, dar gândiţi-vă că colegii mei procesează aceste solicitări cu documentaţie completă, in­com­pletă, cu corespondenţă care durează. În total, dintre cei 117.000 de prosumatori, 16.000 au şi stocare de energie.“

Mihaela Rodica Suciu spune însă că şi dacă ar avea toţi banii pentru nece­sarul de investiţii, volumul de lu­crări s-ar lovi de disponibilitatea firmelor locale de a le executa.

„În acest moment există pu­ţine firme şi mi-e greu să cred că dacă s-ar tripla valoa­rea pro­iectelor cu finanţare rambursa­bilă, am găsi şi firmele care să le şi execute. Deci trebuie să găsim un echilibru.“

Trecerea spre noi tehnologii este, la fel, o provocare pentru oamenii din dome­niu, a căror medie de vârstă este între 50-60 de ani, dar este şi o oportunitate pentru că „nou­tăţile“ îi atrag pe tineri către acest sector. Şi mai este un lucru care este foarte atrăgător la acest domeniu, protecţia pe care o oferă în faţa ascensiunii inteligenţei artificiale.

„Există un interes foarte crescut pentru tineri să vină către meseriile din domeniu şi ce mă face să cred că acest domeniu are un viitor asigurat este faptul că vedem cum creşte numărul participanţilor la concursuri. Am avut în ultimele luni concursuri în care aveam un post sau două şi numărul candidaţilor era peste 20. Deci să ştiţi că există un real interes în piaţă să vină spre noi. Este o meserie care nu va putea fi înlocuită de IA în următorii ani“, a mai precizat Mihaela Rodica Suciu.