Cele trei semne care pot prevesti o criza economica mondiala. Europa reactioneaza haotic, în umbra lui Trump

În contextul turbulențelor economice și politice la nivel mondial, economistul Adrian Negrescu a explicat pentru Ziare.com care sunt indicatorii la care trebuie să ne uităm pentru a ne da seama dacă suntem sau nu aproape de o criză mondială similară celei din 2008. „În primul rând, trebuie să ne uităm la metalele rare — la acele metale prețioase considerate active de refugiu pentru investitori, precum aurul. Apoi trebuie să urmărim „bula” din zona AI: creșterea spectaculoasă a capitalizării companiilor din sectorul inteligenței artificiale, care, cel puțin momentan, nu este susținută de dovezi concrete că ar genera beneficii economice durabile pe lanțurile valorice. Da, inteligența artificială ne ușurează foarte mult munca în analiză și procesarea datelor, dar încă nu vedem, în multe dintre aceste companii, beneficii economice reale care să se răsfrângă pe lanțurile de producție. În ceea ce privește tehnologia, singura veste clar pozitivă, din punctul meu de vedere, vine din zona roboticii. De asemenea, trebuie să ne uităm la resursele energetice, în special la petrol , pentru că tensiunile din Orientul Mijlociu sunt la cote foarte mari. O eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz de către Iran ar afecta puternic comerțul mondial, având în vedere că prin acea rută trec volume semnificative de țiței și produse energetice. Toate aceste șocuri se pot transforma într-un efect de bulgăre, cu impact negativ amplificat asupra economiei globale. Petrolul rămâne o provocare, având în vedere situația din Rusia, Arabia Saudită, Venezuela și chiar din Statele Unite. În plus, deciziile OPEC au tot interesul să alimenteze volatilitatea prețurilor pentru a maximiza câștigul — ceea ce, din păcate, pune și mai mult gaz pe foc”, a transmis economistul. Ads Europa anunță investiții record în AI, în ciuda dovezilor că sectorul e atât de nesigur încât ar putea prăbuși bursa , declanșând o criză economică mondială Adrian Negrescu a explicat și ce ar trebui să facă Europa pentru a atenua eventualele consecințe negative asupra blocului comunitar — mai ales în condițiile în care Comisia Europeană susține investiții masive în AI, în pofida semnalelor că domeniul reprezintă o bulă speculativă. „Europa trebuie să învețe să se descurce economic mai mult pe cont propriu, să reducă dependența de resurse externe. Dependența de gazul rusesc a fost un exemplu foarte nociv. Trebuie să producem mai mult pe plan intern, să dezvoltăm tehnologii proprii și să diversificăm parteneriatele: colaborarea cu India, acordurile cu Mercosur și altele pot contribui la extinderea piețelor pentru produsele europene și la consolidarea lanțurilor de aprovizionare. Europa trebuie să își construiască punți pe termen mediu și lung cu Statele Unite, dar în același timp să nu depindă exclusiv de deciziile imprevizibile ale unei administrații — de exemplu, a administrației Trump — care poate da semnale contradictorii pe plan internațional”, a explicat acesta. Ads Întrebat cum ar putea Europa să își asigure securitatea energetică în condițiile în care renunță sau amână obiectivele climatice care ar fi trebuit să îi confere exact acest statut, în timp ce China avansează fulminant în privința trecerii la economia verde, economistul a răspuns: „Cred că Europa învață pe parcurs că a sări etape — adică a miza pe tehnologii verzi fără a avea fundații economice solide — poate genera volatilitate și costuri neașteptate. Trebuie echilibru: ambiții verzi, dar și strategii realiste și finanțabile pe termen lung. Uniunea Europeană nu poate acționa precum China, pentru că fiecare țară din blocul comunitar are propriile interese. Statul chinez acționează centralizat, cu politici decise la nivel înalt și implementate rapid — ceea ce permite transformări ample într-un interval scurt. Democrația europeană, cu multiplele sale consultări și proceduri, nu generează aceeași viteză de transformare. China a investit masiv în digitalizare și tehnologie; de fapt, în ultimul deceniu a făcut progrese enorme în aceste domenii. A fost un proces brutal: orașe care acum 10-15 ani erau poluate au devenit centre tehnologice, iar China rămâne un actor dominant, inclusiv în lanțurile de aprovizionare pentru metale rare. România, în această ecuație, încă resimte efectele – China rămâne, din multe puncte de vedere, un competitor și un model de implementare rapidă a politicilor industriale, dar pentru Europa e mult mai greu să ajungă în acest punct”, a conchis Adrian Negrescu.

Cele trei semne care pot prevesti o criza economica mondiala. Europa reactioneaza haotic, în umbra lui Trump

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ