Cum am reusit sa ne rupem de rusi. Dan Dungaciu: „Popoarele mici nu îsi pot permite o diplomatie slaba”

Evoluția politicii externe românești și analiza performanțelor realizate de noile generații de diplomați au reprezentat temele principale abordate de jurnalistul Dan Andronic și specialistul în geopolitică Dan Dungaciu. În acest context, cei doi au adus în discuție și evenimentele care au dus la desprinderea țării noastre de sub controlul sovietic.Profesorul Dan Dungaciu a abordat subiectul evoluției diplomației românești dintr-o perspectivă istorică, cea a ieșirii României de sub controlul politic al URSS.„Mircea Malița îmi spunea, de pildă, că: «Sovieticii ne-au legat la mâini și la picioare. Am încercat să ne dezlegăm un picior.» Ei au avut conștiința asta. În 1962, când delegația română s-a dus la Moscova, Maurer și Dej erau în avion și se discuta despre criza rachetelor (din Cuba - n.r.). Maurer i-a spus lui Dej: «Ghiță, ăștia sunt nebuni! Ia legătura cu americanii că ăștia o să ne bage în război. Și o să afli din ziare că ești în război cu Statele Unite. Ia legătura cu americanii și spune-le că noi nu vrem război cu ei, vrem pace. Și atunci a început legătura cu americanii”, a relatat Dan Dungaciu.Operațiunea de desovietizareJurnalistul Dan Andronic a menționat în acest sens un episod decisiv în punerea în practică a ruperii de ruși, surprins și în cartea sa „Complexul Înaltei Porți”.„În criza rachetelor din Cuba , conducerea de partid și-a dat seama că armata română a fost pusă în alarmă de luptă fără ca ei să fie informați. De ce? Pentru că, pe lângă faptul că fiecare post de comandă din armată era dublat de un consilier sovietic, o parte din ei erau deja agenți ruși. Deci, pur și simplu, armata a intrat în alarmă de luptă fără ca să știe conducerea de partid. Și abia atunci și-au dat seama de dimensiune și au început să sape. Pentru că ruptura de ruși nu este atributul epocii Nicolae Ceaușescu. Ea începe de pe vremea lui Dej. Ceaușescu a fost unul dintre cei care a intrat în grupul acesta și de aceea a și continuat operațiunea de desovietizare a structurilor de partid. În special în armată era fenomenul acesta”, a explicat Dan Andronic.Potrivit jurnalistului, evenimentul a stat și la baza apariției unității anti-KGB, de contraspionaj din țările socialiste.O diplomație performantăDan Dungaciu a precizat că ideea de ieșire de sub controlul sovietic era susținută de Maurer. „Dar nimeni nu rostea asta, îmi povestea Mircea Malița, toată lumea «interioriza». Erau niște linii directoare foarte clare – niciodată nu îi contrazici pe față pe sovietici. Dar pui niște nuanțe, niște virgule…”, a menționat profesorul.În opinia sa, în astfel de contexte, importanța diplomației este crucială. „Popoarele mari își pot permite o diplomație slabă. Popoarele mici nu își pot permite o diplomație slabă pentru că sunt mari costurile. Din păcate, diplomația românească a ajuns, în acest moment, la nivelul societății românești. Asta este, de fapt, criza în care ne zbatem acum”, a punctat specialistul în geopolitică.Profesorul consideră că inteligența unei societăți care își simte precaritatea este să aibă o diplomație performantă. „Când diplomația este mai bună decât societatea asta înseamnă un mare succes”, a punctat el.Întregul podcast cu profesorul Dan Dungaciu poate fi urmărit aici .

Cum am reusit sa ne rupem de rusi. Dan Dungaciu: „Popoarele mici nu îsi pot permite o diplomatie slaba”

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ