♦România trebuie să-şi menţină atractivitatea pentru a menţine intrările de capital şi fluxurile din fonduri europene, economia românească a avut o performanţă extraordinară, dar trebuie să menţinem încrederea în moneda naţională♦Nu mai suntem ca în 2009 când deficitul de cont curent era generat de sectorul privat, acum este generat de sectorul public. Ajustarea deficitului bugetar[...]

♦România trebuie să-şi menţină atractivitatea pentru a menţine intrările de capital şi fluxurile din fonduri europene, economia românească a avut o performanţă extraordinară, dar trebuie să menţinem încrederea în moneda naţională♦Nu mai suntem ca în 2009 când deficitul de cont curent era generat de sectorul privat, acum este generat de sectorul public. Ajustarea deficitului bugetar o să ne ajute să echilibrăm mai bine şi balanţa de plăţi.

România trebuie să-şi menţină atractivitatea pentru ca intrările de capital şi fluxurile din fonduri europene să continue. Economia românească a avut o performanţă extraordinară, dar trebuie să ne mai uităm puţin la moneda naţională pentru a menţine încrederea. Riscurile şi semnalele din partea agenţiilor de rating rămân umbrele care se pot abate asupra economiei, dar semnalele care vin din mediul politic, potenţialul larg guvernamental şi semnalele transmise de noul preşedinte, arată că problemele se tratează cu foarte mare seriozitate, ba chiar şi cu rapiditate dacă ne uităm lista priorităţilor. Băncile sunt pregătite pentru orice scenariu, iar apetitul rămâne neschimbat. Acestea au fost doar câteva din concluziile desprinse din cadrul discuţiilor care au avut loc în cea de-a doua zi a conferinţei Zf Bankers Summit 2025.

Din perspectiva lui Aurelian Mihăilescu, Head of Markets and Treasury, UniCredit Bank România a avut o poveste de succes în ultimii ani la capacitatea de acoperire a datoriei, iar capitalurile pentru investiţii în titluri au intrat.

„Suntem pregătiţi pentru orice scenariu legat de rating. Dar gândim, acţionăm ca şi când ratingul de ţară nu va suferi modificări. Avem acelaşi apetit, avem aceleaşi discuţii cu clienţii“, spune Aurelian Mihăilescu.

„În ceea ce priveşte perspectiva lui Ionuţ Lianu, ofiţer şef Management Active şi Pasive, CEC Bank, acesta susţine că nu vom ajunge la o reducere de rating, în ciuda preţurilor la obligaţiunile externe care reflectă această posibilitate. Principala problemă în prezent e ajustarea fiscală care, aşa cum a comunicat şi Banca Naţională, nu poate fi făcută nici foarte brusc – e o linie fină care trebuie parcursă, respectiv o ajustare graduală şi credibilă. Trebuie să fim credibili internaţional pentru că nu ne mai permite la nivelul acesta de dezvoltare al economiei şi de datorie publică să gestionăm oricum acest dialog cu investitorii străini. Noi ne putem finanţa local dar nu la infinit“, a explicat Ionuţ Lianu.

Mihai Ion, vicepreşedinte, Raiffeisen Bank România susţine că economia românească a avut o performanţă extraordinară, dar trebuie întărită încrederea în moneda naţională.

„Economia românească a avut o performanţă extraordinară, cu toate acestea când vine vorba de încrederea în moneda naţională încă mai are de progresat. Dacă ne uităm la preferinţa pentru economisire, o să vedem că în ciuda nivelurilor nominale atractive la lei, o treime chiar spre 40% din economisirea persoanelor fizice au rămas în valută. Din noiembrie-decembrie am observat din nou un interes pentru valută“, a explicat Mihai Ion, vicepreşedinte, Raiffeisen Bank România.

Din perspectiva lui Ştefan Nanu, şeful trezoreriei la Ministerul de Finanţe, România trebuie să rămână atractivă pentru ca fluxurile şi intrările de capital şi fonduri europene să continue.

„Trebuie să ne menţinem atractivitatea pentru a menţine intrările, fluxurile din fonduri europene. Noi am păcătuit prin lipsa de consecvenţă. Stăm puţin pe o traiectorie de stabilitate şi ne întoarcem la politici fiscale relaxate. Noi trebuie să evităm să supraîncărcăm piaţa internă pentru că principalul nostru obiectiv este o curbă de randament în lei stabilă. Curbele în euro şi dolari sunt secundare pentru noi. Sunt alternative pe care le folosim ca să ţinem un nivel al duratei medii a portofoliului decent, destul de lung încât să limităm riscul de refinanţare şi să nu punem prea multă ofertă pe piaţa internă“, a spus Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei, Ministerul Finanţelor.

Victor Andrei, director operaţiuni de piaţă, BNR

►Întotdeauna monitorizăm şi încercăm să fim proactivi. Rezervele valutare ale României administrate de BNR au crescut destul de mult de-a lungul timpului. Urmărim piaţa şi încercăm să intervenim de câte ori este necesar pentru buna funcţionare. Stabilitatea financiară a preţurilor şi în general financiară, nu un nivel de curs de schimb. Încercăm să avem o piaţă funcţională.

►Nivelul nominal uneori este mai puţin important. Există şi alte metode de monitorizare a cursului. Unele pleacă de la nivelul de inflaţie, altul de la costul de muncă, dar colegii mei din direcţiile de specialitate monitorizează în permanenţă aceste valori.

►În luna mai, volumele pe interbancar au depăşit destul de mult vechile valori. Ştim cu toţii că în momentele de calm, în general, o sumă se închide între client şi bancă sau într-o tranzacţie între două bănci în momentele de tensiune. Aceeaşi sumă poate fi rulată între mai multe bănci crescând şi artificial volumul pieţei.

►Faptul că decidenţii au experienţă şi există o colaborare bună între jucătorii din piaţă a făcut ca acest moment să treacă fără turbulenţe majore.

►Deficitele gemene sunt o îngrijorare. Cred că este în interesul tuturor ca măsurile aşteptate să fie luate şi implementate.

►Cred că ar trebui o gândire de ansamblu să ne concentrăm pe pădure, nu pe copaci.

►În săptămânile şi perioada de aşa numită criză au fost mulţi care au făcut ştiri de senzaţie. Este important să nu se inducă frică.

Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei, Ministerul Finanţelor

►Mi se pare că menţinerea gradului investiţional este un obiectiv în sine. Încercăm să conştientizăm pe toată lumea de acest lucru pentru că odată pierdut este foarte greu să-l readuci. Va fi o perioadă în care nu doar la nivel suveran se va concretiza prin dobânzi ridicate, ci la nivelul întregii economii pentru că tot pricingul care se face pentru companii şi creditarea băncilor către economiei are în vedere curba randamentelor la nivel suveran.

►Noi, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani, ne pregătim din timp pentru potenţiale momente de genul acesta. Suntem pregătiţi pentru a putea să navigăm şi în condiţiile în care pieţele nu sunt aşa acomodative.

►Ne-am adaptat destul de repede la contextul acesta care cumva era de aşteptat că nu o să fie foarte lung. Este foarte importantă colaborarea cu dealerii primari, băncile, investitorii, fondurile de pensii, nerezidenţii. Deci, vorbim cu toată lumea şi este important că înţeleg ce se întâmplă şi nu se panichează dacă înţeleg ce se întâmplă.

►Noi aveam şi avem o rezervă considerabilă de valută. Am avut o întâlnire excelentă cu dealerii atunci în momentul respectiv, am ajustat calendarul de licitaţii, am revizuit structura de maturităţi şi lucrurile s-au îndreptat.

►A fost un spike, după care a fost o ajustare foarte puternică. Sunt randamente mai sus, mai ales pe partea de termen scurt şi încă mai sunt lucruri de clarificat. Situaţia se poate schimba şi în bine.

►Pe planul din cadrul mediu fiscal, trecem cu datoria publică de 60%. Important este că după ce vom avea acel peak undeva 2031-2032, datoria se înscrie pe o pantă descedentă şi se duce spre 50%, chiar sub 50%, menţinând scenarii de creştere şi ţinându-te la deficite bugetare apropiate de ce este agreat la nivelul UE. Şi în planul fiscal pe termen mediu trecem de 60%.

Aurelian Mihăilescu,head of markets and treasury, Unicredit Bank

►Leul a fost o monedă supraapreciată o perioadă de timp şi o depreciere a cursului ar fi trebuit să se întâmple în mod natural. Spectaculos a fost deprecierea rapidă, într-o zi. Intrebarea era cât poate merge deprecierea. Scenariul de bază la noi a fost de 5,08-5,1 lei/euro. BNR a avut mereu grijă în momente de acest gen.

►Se spune că traderii fac bani în momente de volatilitate. Dar depinde mult de tipul de volatilitate. Volatilitatea excesivă nu era un lucru pozitiv. BNR are rezerve destul de confortabile.

►Suntem pregătiţi pentru orice scenariu legat de rating. Dar gândim, acţionăm ca şi când ratingul de ţară nu va suferi modificări. Avem acelaşi apetit, avem aceleaşi discuţii cu clienţii.

►Un scenariu negativ pe rating ar avea sigur un impact pe curs. Am vedea dobânzi mai mari pe termen scurt. Am vedea un impact pe curba de randamente la titlurile de stat. Asta până când am intra în radarul unor categorii noi de investitori. Pentru că nu toate fondurile care sunt prezente acum în România pot investi într-o ţară care nu este în investment grade.

►Dar cea mai mare problemă ar fi creşterea economică. Toate scenariile noastre au o asumţie de creştere economică. Dacă dobânzile ajung la 8-9-10% câtă putere au companiile să se mai finanţeze?

►Cursul a avut o mică corecţie şi cred că economia ar putea să susţină un curs uşor mai depreciat, de 5,1-5,15 lei/euro la final de an. Cred că vom evita recesiunea, dar rămânem cu un pas de creştere mult prea mic pentru România.

Mihail Ion, vicepreşedinte, Raiffeisen Bank România

►Nu cred că este deloc excesiv cursul. Dacă ne uităm la o perioadă mai lungă observăm că leul este stabil. Înainte de alegerile prezidenţiale din mai, cursul a oscilat înter 4,95 lei/euro, 4,97 lei/euro aproape 4 ani, deci4 ani de stabilitate în termeni nominali. Înseamnă o apreciere reală puternică, dacă ne uităm pe 10 ani o să găsim o apreciere reală puternică a leului. Este firesc ca după anumite tensiuni acumulate în piaţă deprecierea să apară.

►De altfel, cred că şi BNR a dat semnale că un nivel stabil al leului deja ar părea că nu mai ajută economia. Unul dintre dezavantajele aprecierii leului a fost scăderea competitivităţii companiilor din România. Anul trecut la un deficit bugetar de 9%, care a însemnat cerere internă în acelaşi ritm sau poate mai mult, PIB-ul a crescut cu mai puţin de 1%, acest lucru înseamnă că avem paşi de făcut pentru îmbunătăţirea competitivităţii.

►Cred că unde suntem astăzi nu este deloc excesiv. Până în două puncte procentuale de depreciere, la o mică corecţie pe aprecierea puternică din ultimii ani cred că este sănătoasă.

►Acest lucru a generat un pic mai multă cerere în piaţă. Pe lângă comunicarea mai facilă a reţelelor sociale, cred că şi disponibilitatea schimbărilor valutare pe platformele mobile sunt la nivelul cel mai înalt.

►Cred că piaţa valutară din România are lichiditatea cea mai adâncă. Volumele pot fi absorbite.

►Cred că scenariul cel mai rău este acela în care nu avem capacitatea să administrăm problema cea mai arzătoare de la momentul acesta, deficitul bugetar. Este o preocupare a tuturor actorilor din piaţă.

Claudiu Cercel – Duca, director executiv pieţe financiare, BRD

►Avem referenţiale multe în toţi aceşti ani de piaţă valutară şi monetară. Deşi au fost momente de emoţie şi ce a particularizat un pic situaţia de la această rundă a fost prezenţa mai puternică a reţelelor sociale şi propagarea emoţiilor şi temerilor de către reţelele sociale cu comparaţie, probabil, a momentelor din trecut, 2008-2009. Într-adevăr acest lucru a creat elementul de emoţionalitate care a fost puternic.

►Strict ca mişcări pe piaţă după primul tur al alegerilor, au fost creşteri ale dobânzilor destul de puternice, mai ales pe piaţa monetară şi cea de swapuri pentru că investitorii nerezidenţi au luat poziţii contra leului şi pentru acest lucru au trebuit să finanţeze şi s-a folosit piaţa de swapuri. Prezenţa BNR în piaţă a ajutat la calmarea uşoară şi revenirea în care suntem acum.

►Piaţa a funcţionat lin şi în acea perioadă chiar dacă volatilitatea a fost un pic mai mare. Nu au fost situaţii în care nu s-au putut face tranzacţii.

►Această evoluţie a dobânzilor va depinde foarte mult de pachetul de consolidare fiscală. Aşteptările investitorilor şi Comisiei Europene sunt ca noi să prezentăm un pachet credibil care să ducă consolidarea fiscală pe o traiectorie, să fie începută şi credibilă. Dacă acest pachet va oferi suficiente elemente de credibilitate, că suntem serioşi şi că vom lua acele măsuri, cred că după o perioadă dobânzile vor suferi impactul pozitiv al acestui efect.

►Chiar şi banca centrală, la un anumit moment după anunţarea pachetului, ar putea urma o tăiere de dobândă ca şi semnal.

Ionuţ Lianu,ofiţer şef management active şi pasive,CEC Bank

►Noi ne pregătim pentru ambele scenarii în sensul că şi scenariul unei reduceri de rating are o probabilitate semnificativă în acest moment. Suntem de părere că nu vom ajunge acolo, însă având în vedere că preţurile obligaţiunilor externe le României reflectă deja un rating downgrade şi nu putem să nu ne gândim şi într-un astfel de scenariu care va aduce presiuni pe curs, şi o creştere a finanţării.

►Sperăm că în ceasul al 12-lea se va înţelege că tot ce luăm de-a gata acum, spre exemplu nivelul datoriei publice care în prezent nu mai e ca în 2008 – 2009 când eram la 15% – 20% – este deja la 50% şi ne apropiem de 60%, e o diferenţă mare faţă de 2008. Deja suntem într-un film în care trebuie să menţinem o serie de indicatori, o serie de principii, de predictibilitate şi comunicare cu investitorii internaţionali care au de ales între România şi alte ţări. Deci noi ne pregătim pentru ambele scenarii dar suntem optimişti că deciziile vor fi cele corecte şi ne vom menţine.

►Noi vedem inflaţia, mai ales inflaţia de bază – legată de servicii şi salarii – în scădere, posibil să avem un impact din măsurile fiscale dar va fi probabil tranzitoriu, şi cu o economie care nu va mai creşte clar ca în anii precedenţi acum doi, trei ani. În acest context va fi o creştere de curs relativ uşoară, de 1-2 procente posibil. Iar în ceea ce priveşte dobânzile nu vedem încă o relaxare, probabil că nu vom vedea o tăiere de dobânzi anul acesta dar nimic nu e exclus, depinde mult de pachetul fiscal.