FMI recomanda un set de masuri fiscale pentru reducerea deficitului. Veniturile la buget pot creste cu 1,2% din PIB
Autor: Lucian NemoiuÎn 2024, au fost acordate bugetarilor sporuri de 2,4 mld. euro. FMI scoate din nou România la tablă, la lecția de economie. Dacă echipa care lucrează la programul de guvernare nu cade la pace, ne dă FMI mutarea-n plic. Recomandările FMI Dacă luăm aceste măsuri, veniturile la buget pot crește cu 1,2% din PIB anul[...]
- FMI propune majorarea impozitului de 10% a veniturilor din muncă.
- FMI propune două cote de impozit pe veniturile din muncă: 15% și 25%.
- FMI: Majorarea impozitului pe dividende de la 8%, la 10%.
- FMI: Creșterea TVA la 20% anul acesta și la 21% anul viitor.
- FMI: Ajustarea accizelor cu inflația.
- Cu măsurile FMI, veniturile la buget pot crește cu 1,2% din PIB.
În 2024, au fost acordate bugetarilor sporuri de 2,4 mld. euro. FMI scoate din nou România la tablă, la lecția de economie. Dacă echipa care lucrează la programul de guvernare nu cade la pace, ne dă FMI mutarea-n plic.
Recomandările FMI
- Majorarea impozitului de 10% a veniturilor din muncă, la 15% pe veniturile mici și 25% pe veniturile mari
- Majorarea impozitului pe dividende de la 8%, la 10%
- Fuzionarea impozitului pe terenuri și clădiri într-un singur impozit
- Creșterea TVA la 20% anul acesta și la 21% anul viitor
- Ajustarea accizelor cu inflația
- Să trecem de la cota unică de 10% impozit pe veniturile din muncă, la o cotă diferențiată: 15% pe veniturile mici și 25% pe veniturile mari.
- Majorarea impozitului pe dividende la 10%.
- Fuzionarea impozitului pe terenuri și clădiri într-un singur impozit și reducerea scutirilor.
- Creșterea TVA la 20% anul acesta și la 21% anul viitor, cu excepția alimentelor de bază.
- Ajustarea accizelor cu inflația.
Dacă luăm aceste măsuri, veniturile la buget pot crește cu 1,2% din PIB anul acesta. Ce n-a aflat FMI-ul este că impozitul pe dividende a crescut deja la 10% de la începutul anului.
Cadrul fiscal pe termen mediu al României prevede ca deficitul fiscal să scadă treptat de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025 şi 3% (sau mai puţin) până în 2031.
Reprezentanții PSD, PNL, USR și UDMR discută o serie de măsuri pentru echilibrarea bugetului, printre care creșteri de taxe și tăierea unor cheltuieli din sectorul bugetar.
Printre măsurile discutate iese în evidență o taxă, fără detalii, care lasă impresia că statul vrea să ia și mai mulți bani de la bănci – „Taxa de tranzacții bancare pe tranzacție sau pe valoare”.