4 martie 2026 - Primar

Gen Z. Cum treci de la notificari, crypto şi teama de ţepe la investiţii pe termen lung într-o lume care şi-a pierdut rabdarea. „Viaţa poate ramâne iraţionala mult mai mult timp decât crezi, dar momentele de panica pot fi urmate de cele mai mari oportunitaţi“

Autor: Liviu Popescu

Se apropia apusul unei zile geroase de februarie, iar una dintre vechile clădiri ale Academiei de Studii Economice din Bucureşti – cea care poartă numele lui Virgil Madgearu, economist şi profesor interbelic, dispărut tragic într-o Românie frământată de legionari – părea că adăposteşte nu doar studenţi, ci o densitate de curiozitate, scenarii personale şi mii de întrebări încă nerostite.

Stabilitatea devine cel mai important asset, mai ales în contexul ultimilor şapte ani marcaţi de pandemie şi războaie, dar cât de intangibil este acest „activ“, odată considerat aproape plictisitor?

Se apropia apusul unei zile geroase de februarie, iar una dintre vechile clădiri ale Academiei de Studii Economice din Bucureşti – cea care poartă numele lui Virgil Madgearu, economist şi profesor interbelic, dispărut tragic într-o Românie frământată de legionari – părea că adăposteşte nu doar studenţi, ci o densitate de curiozitate, scenarii personale şi mii de întrebări încă nerostite.

În sala 2101 – branduită cu însemnele Bursei de Valori Bucureşti – aproape 200 de tineri au ocupat băncile. Studenţi, absolvenţi, masteranzi, câţiva deja angajaţi. Două sute de minţi tinere, două sute de biografii în formare, două sute de posibile destine financiare încă nescrise.

Nu erau „200 de participanţi“. Erau 200 de creiere expuse zilnic la notificări, la crypto, la reclame care promit libertate financiară în 30 de zile, la influenceri care confundă speculaţia cu iniţierea. Erau 200 de oameni crescuţi într-o lume în care banii circulă invizibil şi se pot evapora la fel de invizibil. Şi totuşi, în seara aceea, au stat în linişte şi au ascultat cum funcţionează lucrurile simple prin prisma întrebărilor lor. De ce?

Pentru că nu era o simplă prelegere, ci conferinţa de recrutare pentru Investment School, organizaţie studenţească formată din tineri care a lansat un program studenţesc pentru a traduce piaţa de capital pe înţelesul unei generaţii grăbite. Iar pe scenă nu urcaseră teoreticieni abstracţi, ci oameni care conduc instituţii reale, cu decizii reale şi riscuri reale: Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, Laura Hexan, Capital Markets Head of Retail Sales la BCR, şi Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti.

Linişte din sală, în jur de ora 19:00, nu era una formală, ci una atentă. Pentru că, dincolo de ambalajele digitale şi de promisiunile agresive din online, tinerii din sală voiau un lucru simplu: să înţeleagă dacă sistemul financiar e un joc, un mecanism sau un destin pe care îl pot influenţa. Primele întrebări au venit din zona de bază: cum funcţionează, concret, o bancă şi de unde vine profitul ei. Nu ca atac, ci ca nevoie de claritate. Răspunsurile au mers direct în mecanism – atragerea depozitelor, acordarea creditelor, marja dintre dobânzi, riscul de neplată. S-a explicat că în modelul oricărei bănci este inclusă ideea că o parte dintre credite nu vor fi rambursate şi că rolul capitalului şi al reglementării este tocmai acela de a absorbi aceste şocuri.

După ce moderatorul a provocat audienţa să ridice mâinile dacă privesc banii mai mult ca sursă de stres decât de libertate, Radu Hanga a început cu un exerciţiu de imaginaţie personală: „Bună seara, Liviu, asta e o provocare de neuitat pentru cei care încep acum. La 20 de ani eram student în anul întâi la Facultatea de Electro-tehnică din Cluj-Napoca. Dacă m-ar fi întrebat cineva unde mă văd peste 30 de ani, în niciun caz n-aş fi spus că voi fi pe scenă alături de voi. Cel mai important, rămâi deschis la opţiunile pe care viaţa ţi le pune în faţă.“

Laura Hexan a completat cu propria poveste de la începuturile sale: „Eu plecam din România să studiez în afară. N-am plecat cu visuri de a ajunge în industria financiară, dar am descoperit că e o industrie mică şi greu de penetrat, mai ales pentru femei. A fost o experienţă care mi-a deschis foarte multe uşi şi mi-a construit parcursul. Vă doresc să fiţi curioşi, pentru că curiozitatea deschide oportunităţi şi vă construieşte un parcurs mai uşor în viitor.“

Ömer Tetik a relatat şi el începuturile sale timpurii în investiţii şi în viaţă: „La 20 de ani participam la diverse evenimente şi încercam să am expunere la oameni care au reuşit sau care încearcă să reuşească. într-un fel, primele mele investiţii au fost paşi mici – un fond de investiţii sau Bursă în loc de un pachet de ţigări pe zi. Dacă mă uit înapoi, aş fi început mai devreme să investesc şi să înţeleg ce înseamnă capitalizarea, riscul, randamentul compus.“

Pe măsură ce discuţia avansa, tema pierderilor şi gestionarea lor a devenit centrală. Moderatorul a întrebat cum şi-au gestionat prima frică de a pierde bani. Radu Hanga a povestit experienţa crizei din 2008–2009: „În iunie-iulie 2007 capitalizarea Băncii Transilvania atingea un maxim de 1,8 miliarde de euro. După un an şi jumătate, în martie 2009, capitalizarea scăzuse la 180 de milioane de euro, adică 10% din valoarea iniţială. Profitul anunţat de bancă era mai mare decât valoarea de piaţă. Lecţia a fost că viaţa poate rămâne iraţională mult mai mult timp decât crezi şi că momentele de panică pot fi urmate de cele mai mari oportunităţi. Dacă ai fi investit atunci, randamentul ar fi fost uriaş pe termen lung.“

Laura Hexan a adăugat: „Sunt o persoană extrem de precaută, dar chiar şi aşa, criza m-a învăţat că trebuie să gestionezi pierderile fără panică. Chiar dacă oamenii se speriau că banii din bănci ar putea dispărea, a fi bine informat şi a avea o disciplină de investiţii te protejează. Educaţia financiară nu elimină complet riscul, dar ajută să gestionezi emoţiile şi deciziile corect.“

Ömer Tetik a povestit despre propria experienţă de investiţii în timp ce era tânăr: „Am început să investesc în fonduri şi pe bursă, dar nu aveam înţelegerea completă. Am realizat rapid că, pentru a avea succes pe termen lung, trebuie să înveţi din experienţă şi să accepţi că vei greşi. Chiar dacă unele investiţii nu merg bine, fiecare pas te învaţă şi te pregăteşte pentru următorul.“

Discuţia a trecut apoi spre importanţa globalizării şi a expunerii internaţionale. Tetik, care s-a născut în Germania şi a studiat şi lucrat în Rusia, a explicat: „Experienţa internaţională te ajută să înţelegi cum funcţionează pieţele, cum să evaluezi riscurile şi oportunităţile. Este vital să vezi lumea din mai multe perspective şi să aplici lecţiile în România, pentru că aici sunt oportunităţi reale de creştere şi diferenţiere.“

întrebările studenţilor au deschis apoi discuţia despre diversificare şi despre investiţiile complexe. Tetik a subliniat: „Poţi să investeşti în produse complexe, dar riscul e mare. Este important să ai portofoliu diversificat şi să înţelegi unde îţi pui banii. Norocul şi viziunea sunt importante, dar trebuie să fii informat şi să înveţi constant.“ Laura Hexan a insistat asupra diversificării şi a controlului: „Cel mai important lucru pe care trebuie să-l luaţi în considerare este să vă diversificaţi riscul şi să aveţi un pic de control asupra investiţiilor voastre. Este esenţial să înţelegeţi ce faceţi, pentru că probabilitatea de pierdere există, dar cu plan şi strategie poţi să minimizezi impactul.“

în ceea ce priveşte rolul profesioniştilor, Hexan a explicat cum aceştia pot ajuta tinerii să treacă peste emoţiile investitorului: „Un profesionist poate să ofere suport emoţional şi informaţii, astfel încât să nu reacţionezi panicat la scăderi temporare de piaţă. Este normal să simţi frică, dar profesionalismul ajută să rămâi constant şi să vezi oportunităţile pe termen lung.“

Tetik a continuat cu un exemplu practic: „Dacă te uiţi la randamentele obţinute trebuie să le compari cu alternativele – dobânda la bancă, inflaţia. înţelegerea contextului şi evaluarea alternativelor îţi dau control asupra deciziilor şi te ajută să nu reacţionezi emoţional.“

Un alt subiect abordat a fost volatilitatea pieţei şi modul în care aceasta afectează deciziile: „Trebuie să fii matur emoţional pentru a rămâne investit în perioade de scădere,“ a explicat Hexan. „Nu poţi prezice întotdeauna ce va urma, dar poţi să gestionezi riscul şi să profiţi de oportunităţi.“

Tetik a subliniat şi lecţia din experienţa personală: „Am învăţat că momentele de panică sunt şi momentele în care se creează cele mai mari oportunităţi. Este esenţial să începi devreme, cu paşi mici, să investeşti constant şi să nu te laşi condus de frică. Cu cât începi mai devreme, cu atât rezultatele pe termen lung sunt mai bune.“

Radu Hanga a adăugat un sfat pentru tinerii care doresc să investească: „Cunoaşterea pieţei şi a companiilor în care investeşti este crucială. Uită-te la produse, la calitatea companiilor, la perspectivele lor. Educaţia şi cercetarea te ajută să iei decizii informate, chiar dacă piaţa este volatilă.“

Discuţia s-a încheiat cu un apel la responsabilitate şi curaj: Investiţiile nu sunt doar despre bani, ci despre timp, disciplină şi educaţie, iar curajul de a începe, disciplina de a continua şi înţelepciunea de a evalua riscurile sunt ceea ce diferenţiază investitorii de succes.

Noua ediţie a Investment School promite să ofere studenţilor nu doar cunoştinţe teoretice, ci şi experienţă practică prin simulări de investiţii şi studii de caz reale. Organizatorii subliniază că participarea la program poate fi un avantaj semnificativ pentru cei care doresc să urmeze o carieră în domeniul financiar. Înscrierile sunt deschise până la începutul sesiunilor, pe 16 martie 2026.

„Am învăţat că momentele de panică sunt şi momentele în care se creează cele mai mari oportunităţi. Este esenţial să începi devreme, cu paşi mici, să investeşti constant şi să nu te laşi condus de frică. Cu cât începi mai devreme, cu atât rezultatele pe termen lung sunt mai bune.“

Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania

„Cel mai important lucru pe care trebuie să-l luaţi în considerare este să vă diversificaţi riscul şi să aveţi un pic de control asupra investiţiilor voastre. Este esenţial să înţelegeţi ce faceţi, pentru că probabilitatea de pierdere există, dar cu plan şi strategie poţi să minimizezi impactul.

Laura Hexan, Capital Markets Head of Retail Sales la BCR

„în iunie-iulie 2007 capitalizarea Băncii Transilvania atingea un maxim de 1,8 miliarde de euro. După un an şi jumătate, în martie 2009, capitalizarea scăzuse la 180 de milioane de euro, adică 10% din valoarea iniţială. Profitul anunţat de bancă era mai mare decât valoarea de piaţă. Lecţia a fost că viaţa poate rămâne iraţională mult mai mult timp decât crezi şi că momentele de panică pot fi urmate de cele mai mari oportunităţi. Dacă ai fi investit atunci, randamentul ar fi fost uriaş pe termen lung .“

Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ

Proiect de reformare a PSD Va rog pe toti membrii PSD sa cititi prezentul proiect de reformare si transformare a PSD, iar daca sunteti de acord cu proiectul, sa-i spuneti delegatului dvs la congres sa voteze pentru adoptarea lui. Daca proiectul va fi supus votului delegatilor la congres, am credinta ca va fi adoptat. Iata esenta proiectului, în câteva cuvinte: PSD trebuie sa se identifice cu vointa poporului român si, ca urmare, sa devina un partid national-crestin continuând sa fie social-democrat. Niciodata în istoria noastra nu a existat din partea electoratului o dorinta mai mare de a vota un adevarat Partid National-Crestin Social-Democrat (PNC-SD). Daca atunci, în 2020, conducerea PSD ar fi fost de acord cu propunerea ca partidul sa fie national-crestin si social-democrat, si daca ar fi fost condus doar de lideri credibili, scorul unui PSD national-crestin ar fi fost de peste 50% atât la alegerile parlamentare din 2020 (în loc de 29%) cât si la cele din 2024 (în loc de 22%). Pierzându-mi speranta ca proiectul din 2020 poate deveni realitate, în noiembrie 2023 am demisionat din PSD. Acum însa am convingerea ca prezentul proiect va fi votat de o majoritate masiva. Evident, daca va fi supus votului. În situatia în care delegatii la congresul PSD ar valida candidatura mea în timpul congresului (care are puterea de a lua orice decizie), îmi exprim disponibilitatea de a candida pentru functia de presedinte al PSD la alegerile din 7 noiembrie a.c.. Mentionez ca am fost membru PSD zece ani (apr.2014–nov.2023, cu o scurta întrerupere în 2019) si ca as reveni imediat într-un PSD care sa fie si national-crestin. Consider însa ca actualul proiect trebuie votat (adoptat sau respins), chiar daca delegatii la congres vor invalida candidatura mea. C U P R I N S I. Integritatea teritoriala a tarii, credinta si morala crestina, familia traditionala, patriotismul luminat I. Integritatea teritoriala a tarii, credinta si morala crestina, familia traditionala, patriotismul luminat Întrucât, conform statisticilor mondiale, România e tara cu cel mai religios popor crestin din lume ⸻ si, nu întâmplator cu cea mai mare catedrala ortodoxa din lume ⸻, e firesc sa fie guvernata de un mare partid national-crestin. PSD poate deveni un asemenea partid. De ce? Pentru ca membrii lui, în majoritate covârsitoare, cred în valorile noastre sacre: independenta nationala, unitatea si integritatea teritoriala a României, credinta si morala crestina, familia traditionala, patriotismul luminat, democratia si libertatea, cultivarea valorilor istoriei nationale, prezenta demna a României în NATO si în UE, dezvoltarea parteneriatului strategic cu SUA, reunirea românilor si reîntregirea României pe cale pasnica, diplomatica, conform dreptului international. O asemenea scadere a populatiei pe timp de pace e fara precedent în istoria omenirii. // Declinul demografic afecteaza toate sectoarele: PIB, buget, fondurile de pensii, fondurile europene care se aloca în functie de numarul de locuitori. // Cum mai atragem investiţii, daca nu mai avem forta de munca? // ( 05 nov. 2025 - www.cristoiublog.ro )
Congresul PSD – congresul unui partid anchilozat ( 08 nov. 2025 - www.cristoiublog.ro )