Trăind în Bucureşti, riscăm să pierdem uneori din vedere realitatea de dincolo de şoseaua de centură, bucuroşi în bula noastră că o mână de olimpici a mai luat nişte premii internaţionale, certându-ne agresiv pe diferenţe de sutimi la notele de la Evaluarea Naţională. Sunt licee în Capitală în care 9.90 nu îţi asigură intrarea la[...]

Trăind în Bucureşti, riscăm să pierdem uneori din vedere realitatea de dincolo de şoseaua de centură, bucuroşi în bula noastră că o mână de olimpici a mai luat nişte premii internaţionale, certându-ne agresiv pe diferenţe de sutimi la notele de la Evaluarea Naţională. Sunt licee în Capitală în care 9.90 nu îţi asigură intrarea la profilul dorit. Sunt copii care plâng pentru că au 9.50.

În realitatea paralelă numită România rurală, lucrurile sunt mult mai simple. Ţinta supremă este să iei peste 5. Puţini visează la note peste 6, iar cei care ating 8-9 sunt probabil nişte genii nedescoperite, care fie vor avea şansa să evadeze din mediul în care au crescut, fie să se piardă pe drum.

În România de la sat, profesorii par să fi abandonat lupta. Cauzele probabil că sunt multe. Cine a stat vreodată să facă un studiu real pe situaţia învăţământului de la ţară? Cine i-a întrebat vreodată pe profesorii de acolo care sunt problemele lor? De ce nota 5 este victoria supremă pentru elevi după 9 ani de şcoală? Cine i-a intrebat vreodată pe elevi ce nevoi au? Dacă au manuale, dacă au lumină să îşi facă temele, dacă au timp de teme sau trebuie să ajute la munca familiei, dacă merg frecvent la şcoală sau când mai apucă, dacă înţeleg materia, dacă profesorii se ocupă de ei, dacă au mâncat ieri, dacă iarna au cu ce să se ducă la şcoală?

Într-o conferinţă de presă recentă, pe tema burselor, ministrul Educaţie, Daniel David, spunea că elevii trebuie să vină cu plăcere la şcoală, să vadă şcoala ca o cale spre succesul social, nu ca pe o modalitate de a învăţa pentru o notă care să-i aducă nişte bani.”Sistemul de burse pe care îl avem este anormal, vreau să îl aducem în normalitate de dragul copiilor. Nu le putem perverti în doi ani mintea să creadă că vin la şcoală ca să ia note pentru a lua burse”, spune ministrul Educaţiei.

Dar la elevii din Căiuţi sau Răcăciuni sau Oituz sau Bocşa s-a uitat vreodată? Există vreun plan real şi pentru ei? Cum îi facem să vină cu drag la şcoală şi să înveţe?

Avem planuri-cadru pentru liceu, dar marea majoritate a elevilor din mediul rural nici nu visează la aşa ceva. Ei visează să ia măcar 5 la Evaluarea Naţională. După 9 ani de şcoală, mulţi dintre ei abia scot un 3-4 la matematică.

La şcoala gimnazială din Căiuţi, judeţul Bacău, 42% dintre elevi au luat sub 6 la EN, la Răcăciuni din 43 de elevi 11 au luat sub 5, la Agăş, tot în judeţul Bacău, 31% au sub 5, iar la Cleja 43%. În Caraş-Severin, la şcoala gimnazială Dr. Ion Sîrbu din Eftimie Murgu, 9 din cei 12 elevi au medii sub 6 la Evaluare, iar la şcoalile din Bocşa sau Borlova 60% din elevi sunt în această situaţie. La Şcoala Gimnazială „Sofia Arcan“ din Moldova Nouă toţi cei 13 elevi au media la Evaluare sub 6. Mulţi dintre cei cu o medie de 5 şi ceva la Evaluare, au luat doar 4 si ceva la una din cele două probe.

Privite la nivel naţional, ca medie, rezultatele de la Evaluarea Naţională arată mai bine: din cei 152.233 de candidaţi prezenţi, doar 17% sunt sub nota 5. La examenul de Limba Română, 15% au luat sub 5, iar la cel de Matematică 24%.

Dar, când punem lupa pe rezultatele de la sat, din totalul elevilor înscrişi, 30% dintre elevi au medii sub 5, iar circa 20% au luat între 5 şi 6. Practic, jumătate dintre elevii din mediul rural au reuşit să ia maxim 6 la examen după 9 ani de şcoală. Medii peste 9 au luat doar 4% dintre ei şi nu există nicio notă de 10. La matematică, 4 din 10 elevi de la ţară au luat sub 5, iar la română un sfert din elevi au avut acelaşi rezultat.

Am ales localităţile enumerate absolut aleatoriu. Ele nu sunt cu nimic diferite de alte localităţi mici şi alte şcoli uitate de miniştrii care s-au perindat în ultimii 35 de ani. A fost vreodată întrebat vreun inspector şcolar, vreun primar sau prefect de ce apar aceste rezultate şi ce soluţii are pentru remedierea situaţiei?

Surprinzător, la unele dintre şcolile vezi 1-2 copii cu note peste 9, elevi care au reuşit să ia peste 9.50 la examenul de română sau de matematică. Şi nu poţi să nu te întrebi cum au reuşit ei să se ridice peste ceilalţi colegi, ce îi face diferiţi? Familia, ambiţia? Poate dacă cineva s-ar uita la ei, ar avea şi răspunsul la întrebarea ”cum putem salva şcoala de la ţară”.

Dar nu se uită nimeni. Nici la cei de 9, nici la cei de 2-3-4 sau 5. Ei sunt doar nişte statistici, incluse într-un raport peste care se va pune praful. Alte generaţii vor intra în clasa 0 şi vor ieşi după 9 ani de şcoală cu media 5 sau 6 la examenul final.

Între timp, România are cel mai mare procent de tineri şomeri, 25%. Şi cea mai mare parte dintre ei vin probabil din aceste şcoli de care Ministerul Educaţiei, primarii şi prefecţii nu au timp. Pentru că priorităţile sunt aparent altele.