♦Războiul declanşat în Orientul Mijlociu prin atacarea Iranului nu dă semne de domolire, America trimite şi mai multe trupe. Cel mai mare impact este asupra românilor prinşi ca turişti sau cu business în zonă♦În ultimii ani, Dubai şi emiratele din Golf au devenit o destinaţie tot mai frecventată atât de turiştii români, cât şi de[...]

♦Războiul declanşat în Orientul Mijlociu prin atacarea Iranului nu dă semne de domolire, America trimite şi mai multe trupe. Cel mai mare impact este asupra românilor prinşi ca turişti sau cu business în zonă♦În ultimii ani, Dubai şi emiratele din Golf au devenit o destinaţie tot mai frecventată atât de turiştii români, cât şi de oamenii de afaceri care au investit în zonă♦Dubaiul este o nouă Elveţie din punct de vedere financiar, atractiv pentru că datele bancare sunt protejate.

Războiul izbucnit în Orientul Mijlociu după ce SUA şi Israelul au atacat Iranul, care la rândul său a venit cu o ripostă asupra mai multor state din regiune aliate ale SUA, s-a resimţit puternic şi în România, de la turiştii români prinşi în Emirate până la efectele resimţite pe bursa de la Bucureşti.

Totuşi, unul dintre cele mai puternice efecte este asupra românilor aflaţi în vacanţe în Emirate sau care se aflau în tranzit. Dubaiul a devenit una dintre cele mai populare destinaţii de vacanţă în această perioadă a anului, dar în ultimii ani şi Abu Dhabi şi Doha au devenit cunoscute în rândul turiştilor români. Mai mult, aeroporturile Dubai şi Doha fac conexiunea între România şi multe dintre destinaţiile asiatice unde românii merg în vacanţe.

În ultimii ani, Dubaiul a devenit nu doar o destinaţie turistică, ci şi una pentru investiţii. Mulţi români au investit în imobiliare, de altfel una dintre cele mai importante sectoare din Dubai, prin achiziţia mai multor apartamente în Dubai.

Taxele mici, foarte avantajoase pentru cei care investesc acolo, au reprezentant principalul factor care a contribuit la investiţiile făcute de români în Dubai.

„Pentru oamenii care au investit în Dubai a fost o oportunitate, dar nu recomand niciodată să facă investiţii în Dubai pentru că e riscant. Acum rămâne de văzut dacă se pot scoate banii din Dubai. Oamenii se duc să investească acolo pentru că taxele sunt aproape nimic. După 2008 a fost un boom imobiliar acolo, e şi un centru financiar. Cine investeşte în Dubai? Eu lucrez cu câteva familii mari de antreprenori români şi nu au investit în Dubai“, spune Charles Nakouzi, CFA, wealth manager, cu o experienţă de aproape două decenii în administrarea averilor familiale.

Văzut ca un paradis fiscal, Dubaiul a reprezentat o destinaţie pentru investiţii, mai ales în imobiliare.

Unul dintre cei care a vândut apartamente în Dubai este Răzvan Pascu, care a depăşit pragul de 80 de milioane de euro vânzări către un singur dezvoltator imobiliar din Emirate.

„Dubaiul a devenit una dintre cele mai sigure şi stabile pieţe imobiliare din lume”, spunea Răzvan Pascu anul trecut. Ziarul Financiar l-a contactat pe Răzvan Pascu pentru a ne oferi mai multe informaţii legate de vânzările făcute în Dubai, dar şi despre cum a reuşit această destinaţie să atragă banii românilor, însă acesta nu a dorit să comenteze subiectul.

Charles Nakouzi spune că primul criteriu la care ar trebui să se uite cineva este dacă cei care investesc îşi pot recupera banii, iar primul risc poate fi cel legal, mai ales când e vorba de Dubai.

De altfel, toată zona Orientului Mijlociu este văzută chiar şi pentru industria asigurărilor ca un teritoriu cu expunere ridicată. Războiul şi instabilitatea politică fac parte deja din categoria riscurilor asumate cu prudenţ, în special în cazul transporturilor şi al operaţiunilor comerciale care tranziteaz regiunea.

Încă din prima zi a izbucnirii războiului, companiile aeriene au suspendat zborurile către mai multe ţări din Orientul Mijlociu ca urmare a închiderii spaţiilor aeriene. Momentan, nu este însă clar când vor putea fi iar operate zboruri comerciale, iar incertitudinea este cu atât mai mare pentru turiştii blocaţi în aceste state.

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a declarat luni că 14.000 de cetăţeni români sunt în Emiratele Arabe Unite, dar puţini cu probleme majore de securitate.

„În acest moment, din informaţii verificate şi cu autorităţile emirateze, avem un număr de 14.000 de cetăţeni în Emiratele Arabe Unite. Dintre aceşti 14.000 de cetăţeni avem un număr relativ mic de cazuri de urgenţă extremă. Folosesc această diferenţiere pentru că este justificat ca fiecare cetăţean să simtă că este într-o situaţie dificilă”, a declarat Ţoiu, luni, adăugând că autorităţile de la Abu Dhabi recomandă ca cetăţenii străini să rămână, cel puţin temporar, în locurile actuale de reşedinţă sau în hotelurile în care sunt cazaţi.

Din cei 14.000 de cetăţeni români afectaţi de criza din Orientul Mijlociu, circa 1.400 de români au mers prin intermediul agenţiilor de turism. Alin Burcea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, spune că turoperatorii au în jur de 1.400 de turişti blocaţi. În această situaţie, turoperatorii sunt obligaţi să le ofere trei nopţi de cazare gratis şi zborul înapoi, pentru atunci când va fi posibil. După cele trei zile, agenţiile de turism le vor putea căuta cazare, însă plata va fi suportată de turişti.

De asemenea, privind românii din Israel, ministrul român de externe a anunţat că sunt înregistrate câteva sute de cetăţeni români aflaţi în diferite localităţi.

Pentru turiştii blocaţi în Israel, Tarom, împreună cu autorităţile din România, a organizat zboruri de repatriere cu plecare din Egipt. Deşi aceste curse erau programate în dimineaţa zilei de 2 martie, au fost amânate pentru seară. Circa 360 de pasageri au fost repatriaţi cu zborurile operate de Tarom.

„Transportul terestru şi formalităţile de frontieră au condus la întârzieri mari ale grupurilor de pasageri care călătoresc spre aeroportul din Cairo. În aceste condiţii riscul de depăşire a timpului de serviciu al echipajelor (out-of-duty), cu potenţial de blocare a operaţiunii curente, dar şi a aeronavelor în Egipt este inevitabil”, au motivat reprezentanţii companiei amânarea zborurilor.

Efectele războiului se resimt în lume nu doar în transportul aerian, dar în special la preţul petrolului. Preţurile petrolului şi gazelor au crescut puternic luni, pe fondul extinderii conflictului din Orientul Mijlociu, care a perturbat livrările din regiune.

România însă nu este dependentă de petrolul provenit din acea regiune. Cel mai important partener comercial pe care îl are România pentru importurile de petrol este Kazahstanul. De aici, România a importat anul trecut circa 5,5 milioane de tone de petrol pentru care a plătit circa 2,5 miliarde de euro. Azerbaidjanul este al doilea mare partener al României pentru importurile de petrol iar al treilea este Libia. Cantităţile provenite de la statele caspice trec prin Marea Neagră.

Dacă preţurile la petrol au crescut, bursele europene şi din SUA au avut o scădere în prima zi de tranzacţionare după izbucnirea războiului.

Bursa de la Bucureşti a pierdut luni 10 miliarde de lei din capitalizare pe fondul unei scăderi de 1,7% a indicelui BET, dar piaţa a rezistat mai bine decât bursele europene.

Totuşi, este de aşteptat ca efectele războiului din Orientul Mijlociu să se resimtă tot mai puternic şi pe plan local, care vor avea un impact mai dur într-o economie deja afectată de măsurile de austeritate şi în lipsa unui plan de relansare economică.