Programul EastInvest poate părea tardiv, având în vedere că au trecut deja patru ani de la începutul războiului. Dar nu este şi nu trebuie uitat că UE ne-a ajutat de-a lungul acestor ani, spune Gheorghe Şoldan, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

♦Premierul Ilie Bolojan a mers ieri la Bruxelles, pentru a încerca să smulgă de la Comisia Europeană ajutorul de 231 mil. euro reţinut de executivul de la Bruxelles ca urmare a întârzierilor înregistrate în reforma pensiilor magistraţilor♦Premierul a ţinut o alocuţiune la deschiderea EastInvest, un mecanism de 20 de miliarde de euro destinat regiunilor UE care au graniţe cu Rusia, Ucraina şi Belarus♦România s-a alăturat acestui program săptămâna trecută.

Programul EastInvest poate părea tardiv, având în vedere că au trecut deja patru ani de la începutul războiului. Dar nu este şi nu trebuie uitat că UE ne-a ajutat de-a lungul acestor ani, spune Gheorghe Şoldan, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

Judeţul Suceava, care are graniţă cu Ucraina, a fost afectat de război în mai multe moduri: i-a fost afectată infrastructura ca urmare a tranzitului miilor de camioane ucrainene de mărfuri care au tranzitat România după blocarea portului Odesa; i-a fost afectat sistemul medical ca urmare a numărului mare de refugiaţi, iar costul umanitar a fost mare. Dar UE a ajutat şi ţara întreaga a ajutat. Demersul UE din aceste zile poate părea tardiv, dar nu este, iar situaţia este mult mai complexă, spune preşedintele CJ Suceava: „Uniunea Europeană a oferit sprijin financiar, militar şi umanitar considerabil încă din primele zile ale acestui război”.

EastInvest

Ursula von der Leyen a anunţat un proiect strategic la Iaşi în cadrul EastInvest, un mecanism de 20 de miliarde de euro pentru regiunile estice ale UE.

„Soluţia noastră este EastInvest – un mecanism de finanţare de 20 de miliarde de euro”. Potrivit acesteia, „EastInvest va oferi creditare ţintită în următorii doi ani”, pentru proiecte care să creeze locuri de muncă şi oportunităţi economice în regiunile de frontieră. „Economiile, locurile de muncă şi infrastructura au fost toate afectate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Transporturile şi turismul au fost perturbate. Iar oamenii se confruntă cu riscuri zilnice – ameninţări hibride, migraţie utilizată ca armă şi incursiuni cu drone. De la începutul războiului, am fost alături de comunităţile de la frontiera de est. Astăzi însă facem un pas înainte cu planul nostru de consolidare a regiunilor noastre de frontieră”, a declarat şefa Comisiei Europene, la ceremonia de deschidere a mecanismului EastInvest.

„Voi insista pe trei domenii-cheie. În primul rând, pe dublarea eforturilor în materie de securitate şi apărare. În al doilea rând, pe deblocarea de noi investiţii masive pentru a stimula creşterea economică. Şi, în sfârşit, pe valorificarea potenţialului resurselor şi comunităţilor locale”, a spus Von der Leyen.

Preşedinta Comisiei a menţionat un proiect în România, la Iaşi, în cadrul mecanismului EastInvest: „România va produce medicamente esenţiale într-un nou centru de cercetare din Iaşi. Această fabrică de înaltă tehnologie va produce vaccinuri şi antibiotice inovatoare”.

Banii din EastInvest nu sunt încă alocaţi pe ţări, dar România poate beneficia de câteva miliarde bune de euro, având în vedere că are cea mai lungă graniţă cu Ucraina dintre ţările UE.

SAFE

În planul de consolidare a frontierei estice, preşedinta Comisiei a indicat alocările din programul SAFE: „Aproape două tre­imi din cele 150 mld. euro disponibile prin SAFE, programul nostru de achiziţii co­mune, sunt alocate provizoriu celor opt ţări de frontieră (cu zona de conflict – n. red.)”.

SAFE („Acţiunea pentru securitatea Europei”) este un program european care se derulează până în 2030 şi prevede modernizarea armatelor UE. România beneficiază aici de 16,6 miliarde de euro, bani pe care-i va folosi pentru modernizarea armatei, dar şi pentru finalizarea Autostrăzilor „Moldovei” (A7) şi „Unirii” (A8) spre Ucraina, respectiv Republica Moldova. Avantajul programului este că împrumuturile sunt pe termen lung (45 de ani), iar dobânda este la nivelul perceput ţărilor cu rating AAA.

PNRR

Scopul princiap al vizitei premierului român la Bruxelles a fost recuperarea celor 231 de milioane de euro pe care Comisia i-a blocat ca urmare a amânării adoptării reformei privind pensiile magistraţilor. Acum proiectul a trecut de Curtea Constituţională şi merge la promulgare iar România cere înapoi aceşti bani deşi, practic, trenul a fost pierdut.

Potrivit Guvernului, premierul român şi preşedinta Comisiei au discutat şi de solicitările României privind cererile de plată 3 şi 4 din PNRR, iar Bucureştiul solicită analizarea loc în ritm accelerat, având în vedere că termenul limită pentru cheltuirea banilor este finalul lui august.

După întâlnirea cu von der Layen, Bolojan a postat un mesaj pe reţeaua de socializare X: „Întâlnire foarte bună cu preşedinta Ursula von der Leyen, pentru a discuta progresele înregistrate de Guvernul României în ceea ce priveşte bugetul, reformele şi investiţiile. Ne angajăm să utilizăm în mod eficient fondurile UE, pentru a sprijini relansarea creşterii economice”.

România mai are de luat din PNRR 10 miliarde de euro, iar timpul presează.