Risca noua generatie sa ramâna fara repere? Cum pot tinerii sa-si gaseasca directia în viata, dincolo de ce le spune scoala?

În unele zone din România, întrebarea „ce vrei să te faci când vei fi mare?” nu primește răspuns. Și asta nu pentru că un copil n-ar visa, ci pentru că nu are de unde să-și ia un model atunci când vine vorba despre o profesie. Dacă nu ai în jurul tău exemple, dacă nu ai întâlnit oameni cu meserii diferite, dacă „cultura” e ceva ce vezi doar pe un ecran, iar școala rămâne singura instituție care îți spune cum ar trebui să arate viața, direcția devine fragilă. Nu e lipsă de inteligență. E lipsă de context. În România, această problemă se vede în statistici, dar se simte în lipsa de încredere și de opțiuni reale pe care mulți copii o trăiesc încă din gimnaziu. Abandonul școlar timpuriu rămâne ridicat: 16,6% dintre elevi renunță la școală înainte de termen, iar în mediul rural și în comunitățile marginalizate riscul crește considerabil. În județul Brașov, aproape 4 din 10 elevi din mediul rural care au susținut Evaluarea Națională în 2023 nu au reușit să obțină media 5.Dincolo de rezultat, rămâne întrebarea mai grea: ce urmează? Pentru mulți copii, se instalează treptat sentimentul că „nu ai unde să mergi mai departe”.Diferența dintre o idee bună și o schimbare realăÎn astfel de contexte, diferența dintre o inițiativă bine intenționată și o schimbare care ajunge cu adevărat la copii se face prin continuitate. Prin reveniri constante, prin experiențe repetate și prin oameni care rămân implicați suficient timp încât intervenția să capete sens.În acest context a apărut proiectul „Tranziții spre Viitor”, dezvoltat de Asociația Innovation Education Lab și susținut de Fundația Dacia pentru România. Asociația lucrează direct cu elevii și profesorii în comunități, iar Fundația este partenerul care asigură o parte din resursele financiare necesare pentru implementarea programului. Sprijinul oferit prin programul de granturi „Mobilitatea contează” a permis organizarea coerentă a activităților și susținerea lor în timp.„Grantul a reprezentat ocazia de a transforma această realitate într-un proiect prin care educația non-formală, cultura și orientarea profesională devin accesibile acolo unde era cel mai mult nevoie”, spune Vera Niste, project manager „Tranziții spre Viitor”, Asociația Innovation Education Lab.În comunitățile vulnerabile, diferența dintre un eveniment izolat și un program care produce efecte concrete stă în detalii: facilitatori formați, activități recurente, logistică pentru excursii, întâlniri cu profesioniști și monitorizare constantă.Bariera invizibilă pe care proiectul își propune să o depășeascăPentru echipa proiectului, problema nu este doar performanța școlară, ci absența reperelor clare. Organizația descrie această situație drept o „barieră invizibilă”, o stare în care copiii nu își pot imagina un drum diferit pentru că nu au avut ocazia să vadă alternative reale.„În comunitățile vulnerabile în care aducem proiectul, copiii se confruntă cu lipsa accesului la contexte educaționale relevante și cu repere lipsite de claritate în orientarea lor profesională. Când nu ai modele, experiențe și sprijin, devine aproape imposibil să îți imaginezi alt drum către viitor”, explică Vera Niste . Proiectul „Tranziții spre Viitor” pornește tocmai din această constatare și își propune să transforme direcția dintr-o noțiune abstractă într-o experiență trăită.Un parcurs în șase comunități din județul BrașovIntervenția se desfășoară în șase comunități vulnerabile din județul Brașov: Săcele, Budila, Teliu, Hălchiu, Vulcan, Dumbrăvița, în perioada septembrie 2025 – iunie 2026. Obiectivul este reducerea riscului de abandon școlar și creșterea mobilității educaționale și sociale în rândul tinerilor.Necesitatea proiectului este explicată prin suprapunerea mai multor factori: condiții socio-economice precare, lipsa resurselor educaționale relevante, sprijin limitat din partea familiilor și acces redus la contexte culturale sau profesionale.„Problema nu vine dintr-un singur loc, ci dintr-o combinație de factori. Aceste condiții afectează în mod special tinerii din medii marginalizate, inclusiv din rândul comunității rome, care au nevoie de intervenții adaptate, continue și orientate spre dezvoltare personală”, precizează project manager-ul.Proiectul nu înlocuiește școala, ci o completează acolo unde aceasta nu poate ajunge singură: în zona de motivație, încredere și expunere la realitatea profesională.Cum arată intervenția, concret, pentru un elevProiectul este construit pe un ritm constant și pe o combinație de experiențe complementare. În fiecare lună, elevii participă la ateliere de dezvoltare personală axate pe comunicare, colaborare, gândire critică și leadership. De exemplu, la atelierele axate pe comunicare, elevii explorează tehnici de comunicare orientate spre prevenirea și gestionarea conflictelor, utilizând un model structurat în cinci pași: identificarea problemei, ascultarea perspectivelor implicate, găsirea unui scop comun, alegerea unei soluții viabile și verificarea eficienței acesteia. Procesul de învățare este unul profund experiențial: elevii lucrează pe studii de caz apropiate de realitatea lor, creează și joacă scenete inspirate din situații concrete întâlnite în viața de zi cu zi și reflectează asupra modului în care acestea ar fi putut fi gestionate diferit. „Pe mine m-a ajutat foarte mult să-mi dau seama că e foarte important să gândim înainte să acționăm. Cuvintele pe care le rostim fără să gândim ne pot afecta și pe noi, dar îi pot răni și pe ceilalți”, povestește unul dintre copiii înscriși în proiect. În paralel, sunt organizate excursii educaționale și ateliere creative, iar orientarea profesională prinde contur prin vizite în companii locale și întâlniri cu profesioniști. La prima vedere, pare un set de activități. În realitate, este un proces de expunere repetată la posibilități. „Aceste soluții se traduc în copii mai motivați la școală, mai încrezători în forțele proprii și mai bine pregătiți pentru alegerile viitoare. Pe termen scurt, elevii participă cu entuziasm și curiozitate, iar pe termen lung comunitățile beneficiază de tineri care văd în educație o resursă și nu o barieră”, explică Vera Niste. Când un copil vede cum arată o profesie și cum funcționează o echipă, apare relevanța, acel element care leagă școala de realitate.„Ce mi-a plăcut cel mai mult la aceste ateliere este că am învățat să lucrăm în echipă. Până acum când lucram în echipă la ore nu ne înțelegeam atât de bine. Chiar am rămas surprinsă”, povestește una dintre elevele înscrise în proiect.Potențialul nu este un privilegiu, ci un drept În multe dintre comunitățile în care intervine asociația, inegalitățile nu sunt teoretice, ci vizibile în parcursul fiecărui copil. Accesul limitat la oportunități educaționale și culturale restrânge, de timpuriu, orizontul de posibilități. În acest context, intervenția vine ca un răspuns la o realitate deja confirmată în teren. „Diferențele de șanse dintre copii, lipsa unor repere clare și a unor contexte educaționale relevante sunt atât de evidente încât ele în sine devin cel mai puternic motiv de acțiune”, mai spune Vera Niste. Pentru echipa Innovation Education Lab, cei 353 de copiii care participă la activități nu reprezintă doar un număr, ci sunt „ 353 de fețe care se luminează când echipa noastră intră în clasă, 353 de inimi pline de atâta bucurie încât nu vor ezita să te îmbrățișeze înainte să apuci să spui salut, 353 de zâmbete care îți spun să revii mai curând înainte să ajungi să spui la revedere, 353 de perechi de ochi care trăiesc la aproape o oră distanță cu mașina de viața și oportunitățile din oraș, 353 de visători care cred prea puțin în ceea ce este posibil pentru ei, 353 de tineri care au nevoie de ajutorul nostru”, spun Tim Schill și Denisa Lambru, responsabilele de comunicare care au luat direct contact cu copiii din școli.Dincolo de context, rămâne ideea de bază: potențialul nu dispare.„În comunitățile cu care lucrăm, copiii cresc adesea fără repere clare sau fără sprijin constant, dar acest lucru nu le diminuează potențialul. Credem că potențialul nu este un privilegiu, ci un drept”, subliniază acesta.Dacă noua generație riscă să rămână fără repere, răspunsul nu este mai multă teorie, ci mai mult context, mai multe întâlniri reale și mai multe experiențe care deschid uși. Uneori exact asta face diferența: nu să spui unui copil ce ar trebui să devină, ci să-i arăți că poate alege.De ce contează experiența și nu doar informațiaÎn 2024, Asociația Innovation Education Lab a derulat proiecte consistente în comunitatea brașoveană și în localitățile din jur, implicând sute de tineri în activități de educație nonformală și dezvoltare personală. Organizația a construit în timp o rețea de parteneriate cu școli, facilitatori și actori locali, ceea ce i-a permis să intervină constant în comunități vulnerabile.„Am coordonat proiecte consistente în comunitatea brașoveană și împrejurimi, cu sute de tineri implicați și o rețea extinsă de parteneri și colaboratori”, spune Ana Georgescu, trainerul specializat în lucrul cu tinerii al Asociației Innovation Education Lab.Filosofia organizației este centrată pe învățarea prin experiență. „Mai întâi de toate, oameni. Toți cu multă energie și dorință de a aduce inovație în educația nonformală. Ne pasă de învățare, de creștere și de a face o diferență reală în comunitățile noastre”, a completat acesta.Direcția nu se descoperă doar ascultând, ci încercând, văzând, întâlnind oameni și punând întrebări.Ce înseamnă succesul, din perspectiva proiectuluiPentru Innovation Education Lab, succesul nu se măsoară doar în indicatori cantitativi, ci în tranziții reale. „Scopul este de a genera o tranziție reală și susținută a tinerilor spre trasee educaționale și profesionale coerente, bazate pe motivație, cunoaștere de sine și conectare cu oportunități concrete de viață și carieră”, spune Vera Niste.„Succesul Tranziții spre Viitor înseamnă elevi care își descoperă vocea și au curajul să spună ‘eu pot’”, adaugă el.Schimbarea urmărită are două direcții clare: copiii să vină la școală cu mai multă încredere și deschidere, iar comunitățile să construiască parteneriate durabile între școli, organizații și mediul economic.Ce spun școlile partenere„Ne-am alăturat proiectului Tranziții spre Viitor din dorința de a oferi elevilor perspective reale de dezvoltare și încredere în propriul potențial. Pentru noi, #DeOriundeSpreOrice înseamnă șansa fiecărui copil de a-și găsi locul în lume prin educație și sprijin reciproc”, spun reprezentanții Școlii Gimnaziale Budila. Potrivit reprezentanților Școlii Gimnaziale Hălchiu, proiectul le oferă copiilor contexte reale de învățare și reflecție asupra viitorului lor. Pentru ei, #DeOriundeSpreOrice înseamnă să-ți găsești calea și să ai curajul de a-ți urma visul, cu efort, implicare și mentorii potriviți. „Ne-am alăturat proiectului Tranziții spre Viitor pentru a construi o punte reală între școală și piața muncii și pentru a le oferi elevilor claritate și încredere în propriul traseu profesional”, spun și reprezentanții Școlii Gimnaziale Dumbrăvița. Pentru reprezentanții Școlii Gimnaziale Teliu, #DeOriundeSpreOrice înseamnă o șansă în plus la cunoaștere. Își doresc ca elevii să învețe și din contexte non-formale și să își descopere direcții care să le reducă riscul de abandon școlar. „Ne-am alăturat proiectului Tranziții spre Viitor pentru a oferi elevilor instrumente reale de adaptare și dezvoltare”, spun și reprezentanții Școlii Gimnaziale nr.5 Săcele.Când „Mobilitatea contează”, România se mișcă!Asociația Innovation Education Lab este susținută acum de Fundația Dacia pentru România (FDpR) pentru a avea un impact și mai mare în comunitate. Fundația Dacia pentru România, o organizație non-profit ce are ca scop să contribuie la o Românie care își recunoaște și valorifică potențialul uman, lansată în aprilie 2025, sprijină 35 de ONG-uri, timp de un an, în cadrul programului de granturi „Mobilitatea contează”, pentru a înlătura bariere de mobilitate fizică și socială în calea a trei tipuri de acces: la educație, la piața muncii și la cultură. Valoarea totală a granturilor este de 1 milion de euro, pentru 13.544 beneficiari la nivel național.Mesajul programului „Mobilitatea contează” este amplificat prin campania națională „România se mișcă”, prin care Fundația Dacia pentru România își propune să crească gradul de conștientizare publică asupra mobilității fizice și sociale ca o necesitate pentru a construi un viitor, nu ca un privilegiu.„Susținem curajul copiilor de a-și imagina un drum diferit față de cel pe care îl văd în jurul lor. Fiecare experiență nouă, fiecare întâlnire cu un profesionist, fiecare atelier în care un copil își descoperă vocea înseamnă un pas către mobilitate reală. Pentru noi, mobilitatea înseamnă acces la contexte care lărgesc orizontul și transformă posibilul în concret. Proiecte precum «Tranziții spre Viitor» arată că, atunci când intervenția este constantă și relevantă, România chiar se mișcă”, spune Cătălina Murariu, Director Executiv Fundația Dacia pentru România.

Risca noua generatie sa ramâna fara repere? Cum pot tinerii sa-si gaseasca directia în viata, dincolo de ce le spune scoala?

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ