România la rascruce: cine îl sustine pe Nicusor Dan la presedintie?

Anunțul candidaturii primarului general pentru cea mai înaltă funcție în Stat a surprins atât partenerii săi (oficiali sau nu) din USR și PNL, cât și pe alegătorii bucureșteni care i-au acordat încrederea pentru un al doilea mandat, în ciuda realizărilor cel puțin modeste din ultimii 4 ani. În acest context, se ridică cel puțin 3 probleme cu privire la acest demers: pe de o parte, ce îl recomandă pe Nicușor Dan pentru fotoliul de președinte? Pe de alta, ce susținere politică internă ar putea exista în alegerile din primăvară? În fine, ce forțe externe ar putea încerca să își impună, din nou, favoritul la Cotroceni?1. Promisiuni versus realitate. În anul 2020, lista angajamentelor asumate de fondatorul USR includea:- salariul mediu net de 1400 de euro; deși în mod direct nu intra în atribuțiile sale, suma se situează azi în jurul a 1200 de euro, față de 1000 în urmă cu 4 ani; - cu 40% mai puțin timp petrecut în trafic; statistica e greu de verificat, însă viteza medie de deplasare a scăzut vizibil, bucureștenii acuzând o dublare a perioadelor pentrecute în blocajele Capitalei, agravate și de șantierele abandonate pe toate marile bulevarde;- centura verde a Bucureștiului nu a fost nici măcar proiectată, cu atât mai puțin demarate lucrările pentru spații verzi, iar parcurile gestionate de PMB se află într-o degradare accelerată, fiind, practic, abandonate de Municipalitate;- din cei 130km de metrou de suprafață promiși, până în prezent nu s-a realizat niciunul, neexistând nici măcar documentații demarate, precum studii de fezabilitate; - din cei 50km de linii de tramvai modernizate, singurul proiect început este pentru tramvaiul 5, lucrările fiind suspendate din cauza neplății facturilor către constructor;- din cele 30 de grădinițe noi nici măcar o singură construcție nu a fost începuă de către administrația Nicușor Dan; - 150 de școli cu program after-school a fost o altă promisiune neîndeplinită, cele câteva unități unde se derulează astfel de programe fiind gestionate de către primăriile de sector; - 2 miliarde de euro fonduri europene atrase a fost ținta angajată de primarul general, documentațiile demarate în mandatul său se situează la zero, iar banii cheltuiți pentru modernizarea termoficării fiind rezultatul muncii echipei anterioare; - 135km noi pentru piste de biciclete au fost tot o himeră, Primăria Capitalei reușind încă o performanță zero; - 2 ani de creștere a speranței de viață prin reducerea poluării este ultimul obiectiv ratat din lista prezentată în campania electorală, calitatea aerului din București alertând Comisia Europeană. 2. La nivel politic intern, Nicușor Dan a beneficiat de susținerea necondiționată a alianței PNL-USR-PMP din Consiliul General. În această formulă a „guvernării locale”, Capitala a reușit un blocaj edilitar fără precedent, prin suspendarea tuturor documentațiilor de urbanism, afectând grav economia națională, prin reducerea contribuției la Produsul Intern Brut al României cu peste 7%, acesta revenind la nivelul din perioada crizei financiare din 2009. Investițiile generate de cea mai importantă ramură industrială peste tot în lume - construcțiile - aproape au dispărut, anulând atât multiplicarea valorii adăugate în economie, cât și contribuțiile majore la buget, provenite atât din impozitele pe profit sau TVA, cât și din fiscalizarea muncii, producând șomaj. Același blocaj a condus și la exodul bucureștenilor spre localitățile limitrofe, agravând considerabil traficul și poluarea, prin creșterea distanțelor și timpilor de deplasare în oraș și în afara lui. Astăzi, o parte din PNL s-ar uita spre candidatura lui Nicușor Dan, în vreme ce USR susține că are propriul candidat, în persoana Elenei Lasconi. Doar formațiunea lui Ludovic Orban probabil că s-ar alinia în spatele lui Nicușor Dan, însă având în vedere forța aproape inexistentă a acesteia, strângerea semnăturilor necesare înscrierii în cursă poate fi o provocare dificilă. Deși soluția „independentului” poate avea tracțiune electorală - dacă ne raportăm la modelul Călin Georgescu - este greu de evaluat rezultatul actualului primar, câtă vreme acesta a obținut 350.000 de voturi la alegerile din vară, iar necesarul suplimentar, provenit din județe pentru accederea în finală, ar fi de încă 2 milioane. Asta în ipoteza improbabilă a păstrării tuturor sufragiilor bucureștenilor pentru tentativa către Cotroceni. 3. În plan geopolitic, rolul președintelui României este unul foarte important. Dacă la nivel edilitar, cifrele primului mandat al actualului primar reales indică un eșec administrativ de proporții, atribuțiile șefului Statului sunt în zona de siguranță națională și de politică externă, precum și în analiza și promulgarea legilor. Cele două domenii (securitate și relații internaționale) ar fi dificil sau chiar imposibil de gestionat de către cel care nu comunică nici măcar cu primarii de sector, conform declarațiilor acestora, în vreme ce dosarele proiectelor pentru dezvoltare provenite de la sectoare așteaptă ani de zile semnătura edilului, indicând premisele unui blocaj total și în domeniul legislativ. Cea mai interesantă este, însă, relația cu zona așa-zisă „progresist-globalistă”. Autointitulatul „liberalism” internațional, care a sacrificat democrația în numele democrației și a impus aberațiile stângiste ale corectitudinii politice se află în scădere de elan atât în Europa, cât și în Statele Unite. În condițiile preluării mandatului prezidențial de către Donand Trump, adversar declarat al lui George Soroș, devine suspectă eventuala susținere a lui Nicușor Dan de către patrioții locali. Asta măcar dacă ne gândim la asocierile transparente ale primarului. Acesta a fost susținut în 2020 și 2024 de Klaus Iohannis, aflat într-o prăpastie a popularității și considerat de mulți ilegitim în continuarea mandatului după 21 decembrie. Mai mult, consilierul prezidențial Sandra Pralong, fan declarat al lui Nicușor Dan, a înființat și condus încă din 1990 Fundația pentru o Societate Deschisă, sub coordonarea controversatului miliardar american. Or, este de analizat ce relații vor exista între SUA - cel mai important partener extern al României - și țara noastră, dacă la Cotroceni ar ajunge un ONG-ist din ecosistemul soroșist.