În această perioadă dificilă din punct de vedere economic, fondurile europene pot fi o gură bună de oxigen pentru români şi pentru România, afirmă Iulian Liciniu Lupu, fondator al Fabricii de Consultanţă Lira.

♦Businessul oferă consultanţă în obţinerea finanţărilor nerambursabile din fonduri europene, fonduri norvegiene, ajutoare de stat şi tot felul de alte finanţări nerambursabile.

În această perioadă dificilă din punct de vedere economic, fondurile europene pot fi o gură bună de oxigen pentru români şi pentru România, afirmă Iulian Liciniu Lupu, fondator al Fabricii de Consultanţă Lira.

De 19 ani, antreprenorul se ocupă de consultanţă în obţinerea finanţărilor nerambursabile din fonduri europene, fonduri norvegiene, ajutoare de stat şi tot felul de alte finanţări neram­bursabile.

„Nu a fost ceva premeditat. În tim­pul facultăţii, am identificat o opor­tunitate de investiţii în agricultură, mai exact într-o plantaţie de afine. Eram student şi aveam timp, aşa că m-am documentat singur şi mi-am scris proiectul.“ Era anul 2006. La momentul acela, fondurile europene nu erau atât de cunoscute şi nu exista aşa o efervescenţă în jurul lor precum astăzi.

„Aşadar, şi dacă aş fi vrut să caut un consultant ar fi fost destul de greu.“

Proiectul scris de el a fost aprobat şi, practic, acela a fost momentul de „debut“ al firmei de consultanţă.

„După ce am început im­plementarea, fiecare furnizor pe care îl aveam (era un proiect destul de mare – n.red.) îmi cerea să îl ajut cu servicii de consultanţă, îmi cerea să îi scriu şi lui un proiect. Aşa a apărut Fabrica de Consultanţă Lira, fără nicio promoare. Între timp, ferma de afine am vândut-o în 2015.“

Decizia de a investi în domeniul afinelor – într-un moment când aceste fructe încă nu erau la fel de populare pe plan local precum astăzi – a venit ca urmare a faptului că a găsit piaţă de desfacere. Iulian Liciniu Lupu a pornit la drum cu un teren moştenit de la familie şi cu un împrumut de la familie de 20.000 euro. La momentul exit-ului, după nouă ani de activitate, a încasat câteva milioane de euro, spune el.

„Spiritul antreprenorial e ceva al meu. Bunicul a fost un istoric renumit în Sibiu, a fost directorul Muzeului Brukental timp de 25 de ani. Tatăl meu este profesor universitar, iar mama mea este expert tehnic judiciar. Aşadar, drumul acesta mi l-am ales singur.“

Ce a urmat?

Creşterea a fost organică. Apoi, odată cu venirea pandemiei, în 2020, s-au simplificat foarte mult procedurile de semnare a documentelor. S-a mers mult pe lucrul la distanţă, fapt ce a permis firmei Fabrica de Consultanţă Lira să se extindă la nivel naţional. Astfel, de la 10-20% dintre clienţi la nivel naţional şi 80-90% la Sibiu şi împrejurimi, a ajuns la 60-40%.

„De foarte multe ori se întâmplă să lucrăm cu acelaşi client pe mai multe proiecte şi să colaborăm pe parcursul mai multor ani.“

Business-ul de bază este în zona de fonduri europene. Aici sunt şi cele mai multe finanţări disponibile, deşi nu vorbim neapărat şi de cele mai mari proiecte.

„Cel mai mare proiect făcut de firma noastră este pentru un ajutor de stat de 30 de milioane de euro (o fabrică de masă plastice în judeţul Prahova), ceea ce pe fonduri europene nu s-ar fi putut realiza.“

În principiu, pe fonduri europene, ajutoarele se opresc pe la maximum 20 de milioane de euro. Vorbim de investiţii în zona de energie verde. În rest, fondurile pentru investiţii se cam opresc la 10 milioane de euro, explică antreprenorul.

„Facem proiecte în toate zonele unde există fonduri suficiente disponibile. Avem un total de 50 de angajaţi şi colaboratori. Am scris proiecte cam pe toate liniile de finanţare. Depunem în special pe liniile de finanţare unde este un buget suficient. Nu mergem acolo unde există bani doar pentru 2-3 proiecte, iar concurenţa e acerbă.“

Câteva cifre

De-a lungul istoriei de 19 ani, Fabrica de Consultanţă Lira a adunat peste 1.000 de proiecte implementate şi undeva la 350 de milioane de euro atraşi.

„Apetitul pentru finanţări nerambursabile creşte de la an la an.“

În ultimii ani, economia a traversat şi continuă să traverseze diverse crize, iar oamenii şi-au orientat investiţiile spre proiecte cu fonduri europene. Altfel, mulţi au stopat investiţiile, explică Iulian Liciniu Lupu.

„Noi nu prea avem exemple de parteneri care să pună pe pauză proiectele. Anul trecut am făcut peste 100 de proiecte. Şi doar un singur beneficiar a renunţat. Anul acesta însă, nu e nimeni în situaţia asta. Contează, poate, şi că ne adresăm clienţilor cu businessuri mai mari.“

Compania scrie proiecte de la 200.000 – 300.000 euro în sus.

„Nu prea ne adresăm start-up-urilor şi celor aflaţi la început de drum, deşi există şi linii de finanţare pentru ei, în funcţie de domeniu.“

În 2025, firma are proiecte foarte diverse, pe multe domenii. Recent a depus pentru o fabrică de maşini-unelte şi pentru una dintre cele mai mari fabrici de pungi de hârtie din sud-estul Europei.

„Avem şi data centere, dar şi dezvoltare de soft. Ah, şi hoteluri sau pensiuni. Mulţi clienţi ajung la noi prin recomandări, dar mergem şi noi către ei.“

În funcţie de complexitate, la un proiect se lucrează de la câteva zile, până la 30 de zile. „Plus că, de la eligibilitate până la implementare, trece prin mâna a patru-cinci colegi.“

Plusuri şi minusuri

El recunoaşte că sunt avantaje, dar şi câteva obstacole în procesul de obţinere al fondurilor europene.

„Din păcate, în momentul de faţă, vedem o absorbţie greoaie a fondurilor europene din cauza birocraţiei şi a termenelor lungi de aprobare. Aprobarea unui proiect durează minimum şase luni, deşi un termen mai realist e de 12 luni. În alte ţări membre UE, termenul mediu este de trei luni. Ori asta îi poate descuraja pe români să depună proiecte. Totuşi, trebuie ţinut cont de faptul că fondurile îţi permit o dezvoltare mult mai accelerată“, afirmă el.

Antreprenorul recunoaşte că primeşte de multe ori întrebări de genul: vreau să iau nişte fonduri europene, ce-mi recomanzi? Îi pare o abordare greşită.

„Oamenii ar trebui să acceseze fonduri europene pentru a-şi dezvolta business-ul de bază sau pentru a crea un business nou, dar un business unde văd ei oportunităţi“, conchide el.

Iulian Liciniu Lupu a fost prezent în cadrul emisiunii Sibiu, oraş de business şi centru cultural, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.