Economia românească trece printr-o perioadă marcată de incertitudine, creşteri ale costurilor şi o presiune constantă pe marjele de profit, iar riscul de insolvenţă a devenit o ameninţare palpabilă pentru companii de toate dimensiunile, atrag atenţia analiştii de la Sierra Quadrant. În acest context, prevenirea acestui scenariu critic nu este o chestiune de noroc, ci de[...]

Economia românească trece printr-o perioadă marcată de incertitudine, creşteri ale costurilor şi o presiune constantă pe marjele de profit, iar riscul de insolvenţă a devenit o ameninţare palpabilă pentru companii de toate dimensiunile, atrag atenţia analiştii de la Sierra Quadrant.

În acest context, prevenirea acestui scenariu critic nu este o chestiune de noroc, ci de disciplină, planificare riguroasă şi agilitate strategică, iar cea mai importantă măsură o reprezintă managementul riguros al fluxului de numerar (cash-flow).

”Suntem într-o perioadă în care, din păcate, blocajul financiar s-a accentuat în economie. Firmele româneşti au din ce în ce mai multe dificultăţi în a achita obligaţiile, şi asta în contextul scăderii vânzărilor, un fenomen care afectează întreaga economie. În aceste condiţii, realizarea unor prognoze de cash-flow realiste, actualizate săptămânal, este esenţială pentru a anticipa perioadele dificile şi pentru a lua decizii în cunoştinţă de cauză’’, arată analiza Sierra Quadrant.

A doua măsură vitală este colectarea disciplinată a creanţelor. Profitul facturat, dar neîncasat, nu plăteşte salariile, furnizorii sau taxele. Este crucială implementarea unei politici clare şi ferme de colectare a facturilor, cu termene de plată bine definite şi proceduri stricte de urmărire a restanţierilor. Oferirea de mici discounturi pentru plata anticipată poate fi o strategie eficientă pentru a stimula încasările rapide.

Potrivit experţilor de la Sierra Quadrant, un alt factor extrem de important în această perioadă, mai ales în contextul noilor decizii fiscale care vor intra în vigoare la 1 august, îl reprezintă controlul strict al costurilor.

”Fiecare cheltuială, de la chirie şi utilităţi, la abonamente software şi bugete de marketing, trebuie analizată periodic şi justificată. Într-un mediu economic dificil, este necesară o revizuire a tuturor contractelor şi o renegociere a condiţiilor cu furnizorii, precum şi eliminarea cheltuielilor care nu aduc o valoare adăugată directă afacerii”.

Este vital ca oamenii de afaceri să îşi cunoască în detaliu costurile şi să stabilească preţuri care să asigure o marjă de profit sănătoasă, permiţând atât acoperirea cheltuielilor, cât şi reinvestirea.

În plus, deşi creditele sunt un motor important pentru creştere, un grad de îndatorare prea mare poate deveni rapid nesustenabil, mai ales în condiţiile creşterii dobânzilor. Menţinerea unui echilibru sănătos între capitalul propriu şi datoriieste fundamentală pentru stabilitatea pe termen lung.

Specialiştii recomandă crearea unui fond de rezervă, o rezervă de lichidităţi echivalentă cu cheltuielile operaţionale pe o perioadă de cel puţin trei până la şase luni. Acest fond de urgenţă poate face diferenţa dintre supravieţuire şi colaps în cazul unui eveniment neprevăzut, precum pierderea unui client major sau o criză economică bruscă.

O altă vulnerabilitate este dependenţa de un singur client major, indiferent cât de stabil ar părea acesta. O strategie prudentă implică dezvoltarea unui portofoliu echilibrat de clienţi şi, acolo unde este posibil, diversificarea surselor de venit prin lansarea de noi produse sau servicii complementare.

”Atenţie însă la clientelă. Acceptarea unor noi relaţii de business trebuie să aibă loc doar în urma unui proces riguros de evaluare a situaţiei financiare a acestuia şi în baza unui proces periodic de monitorizare a datelor financiare. Antreprenorii au la dispoziţie zeci de soluţii de monitorizare, inclusiv cu inteligenţă artificială, care îi pot ajuta să ia decizii de expunere bazate pe fundamente şi să prevină contagiunea, în cazul materializării unor riscuri economice”, spune Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Potrivit statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), în primele patru luni din 2025 (cele mai recente date), un număr de 28.866 firme au fost radiate la nivel naţional, iar 17.253 au fost dizolvate, cu 6,81% peste nivelul din anul precedent.

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 4.903 (număr în scădere cu 0,47% faţă de primele patru luni din 2024), şi în judeţele Cluj (1.434, -12,56%), Bihor (1.189, Ă12,49%), Timiş (1.140, -13,24%), Iaşi (1.136, Ă1,88%), Ilfov (1.053, -3,66%) şi Constanţa (1.023, -17,9%).

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 6,753 (-10,44%, raportat la primele patru luni din 2024), agricultură, silvicultură şi pescuit (3.306, – 13,52%) şi transport şi depozitare (2.620, – 7,03%).
Tot în acelaşi interval, numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea a fost de 6.584, în scădere cu 13,3% comparativ cu perioada similară din 2024, iar cel al firmelor intrate în insolvenţă a scăzut cu 12,3%, la 2214 societăţi.