STUDIU | Rezistenta record la „Matei Bals”: 70% dintre infectiile intraspitalicesti nu mai pot fi tratate nici cu cele mai puternice antibiotice administrate pacientilor

Una dintre cele mai răspândite bacterii intraspitalicești, responsabilă pentru infecții nosocomiale, a prezentat o rată record de rezistență la tratamentele cu antibiotice administrate pacienților care au ajuns în ultimii doi ani la Institutul National de Boli Infectioase „Matei Balș”, arată un studiu realizat de patru cercetători din București.Studiul, citat de newsletterul Știință și comunicare , a descoperit că peste 70% din tulpinile de Klebsiella pneumoniae rezistă chiar și la antibioticele puternice, de ultimă intervenție, folosite în institutul din Capitală. Aproape o cincime dintre bacterii nu mai răspund la niciun antibiotic disponibil.Situația este îngrijorătoare, arată cercetătorii, și se impune de urgență obținerea unor noi generații de antibiotice.Susține Buletin de București pentru investigații, reportaje și știri Locale70% rezistență la antibiotice administrate pacienților infectațiRomânia este pe locul trei în UE în ceea ce privește rezistența Klebsiella pneumoniae la tratamentele lui carbapeneme, antibiotice de ultimă intervenție, cu o rată de 50,30%. Țara noastră este depășită doar de Grecia (60,20%) și Bulgaria (67,60%).Klebsiella pneumoniae trăiește natural în intestin, gât și piele, dar poate deveni periculoasă dacă ajunge în alte părți ale corpului, cauzând infecții nosocomiale (contractate în spital) precum pneumonie (cu expectorație cu sânge/mucus), infecții ale tractului urinar (ITU), infecții ale plăgilor, bacteriemie (în sânge), meningită, endocardită, osteomielită sau diaree, afectând mai ales persoanele cu imunitate scăzută.Patru cercetători de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” și Spitalul Militar Clinic de Urgență „Carol Davila” din București au analizat, timp de doi ani, peste 340 de probe diferite de la pacienții internați la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”.Cercetarea ridică semne de alarmă privind supraviețuirea Klebsiella pneumoniae la tratamentele obișnuite și arată că, în ritmul actual, această bacterie devine aproape invincibilă la antibioticele de ultimă linie folosite în spitale.Antibioticele de ultimă intervenție (sau de rezervă) sunt medicamente puternice, utilizate pentru infecții severe cauzate de bacterii multirezistente, când cele standard eșuează, având rolul de ultimă linie de tratament pentru a încetini rezistența bacteriană, precum carbapenemele sau alte clase specifice (ex. aztreonam, azitromicină ), prescrise doar de medici pentru a proteja eficacitatea lor. 340 de tulpini, analizate timp de doi aniAnaliza a inclus 340 de tulpini distincte de Klebsiella pneumoniae izolate din probe clinice prelevate între august 2023 și iulie 2025. Rezultatele sunt clare și dure:Peste 90% dintre aceste tulpini au produs carbapenemaze – enzime care inactivă eficient antibioticele din clasa carbapenemelor, considerate de medici ca ultimă linie de apărare.Dintre acestea, mai mult de jumătate (53,6%) au fost capabile să producă simultan două tipuri de carbapenemaze (NDM + OXA-48), ceea ce le conferă un profil de rezistență extrem de dificil de combătut.Tulpinile izolate au prezentat rezistență foarte ridicată la fluoroquinolone, cefalosporine de generația a treia, peniciline și alte combinații moderne de antibiotice.Chiar și la medicamente considerate „de rezervă” precum ceftazidim-avibactam sau imipenem-relebactam, rata de rezistență a depășit 70% în multe cazuri.Aproximativ 56% din tulpini sunt încadrate ca extensive drug-resistant (XDR) – rezistente la majoritatea claselor de antimicrobiene, iar 17% sunt pandrug-resistant (PDR) – nefiind susceptibile la practic niciun antibiotic valid în tratament.În plus, mai mult de jumătate dintre tulpinile XDR testate erau sensibile la doar un singur antibiotic , de regulă colistin sau cefiderocol – medicamente cu efecte secundare importante sau cu disponibilitate limitată.Semnal de alarmă pentru spitalele din România. Și nu doarStudiul „ Perspective asupra rezistenței la carbapenem a Klebsiella pneumoniae – un studiu retrospectiv pe doi ani realizat într-un spital terțiar din România ” confirmă o tendință îngrijorătoare consemnată de alte rapoarte epidemiologice: România se situează între țările europene cu cele mai mari rate de Klebsiella rezistentă la antibiotice administrate în tratamente, chiar și dintre cele puternice, în infecții invazive, depășită doar de Grecia și Bulgaria, conform datelor Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC).Rezultatele studiului pun sub presiune strategiile actuale de tratament în spitale și cer o reflecție serioasă asupra modului în care antibiotice administrate:Prescripția de carbapeneme și alte antibiotice cu spectru larg trebuie regândită, iar ghidurile de stewardship antibiotic trebuie actualizate și aplicate riguros.Surveillance locală și națională a rezistenței trebuie consolidată pentru a raporta mai rapid schimbările în pattern-urile microbiene.Investiția în diagnostic rapid și testare moleculară ar putea grăbi deciziile terapeutice și preveni administrarea inutilă a unor medicamente puternice.„Rezistența microbiană este un proces evolutiv și nu un fenomen izolat,” explică autorii studiului , arătând că ceea ce se întâmplă cu Klebsiella pneumoniae în România reflectă o problemă mai largă de sănătate globală, în care mecanismele genetice mobilizabile ale bacteriilor se combină cu presiunea antibiotică din spitale pentru a produce tulpini aproape imună la intervențiile terapeutice curente.În lipsa unor strategii eficiente de tip „One Health” – care să lege politicile de sănătate umană, veterinară și mediu – și fără un control ferm al consumului de antibiotice, experții atrag atenția că multe infecții grave vor deveni practic netratabile.AutorRăzvan ChiruțăRăzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024.A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017.Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București.Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași.A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei.A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură.Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

STUDIU | Rezistenta record la „Matei Bals”: 70% dintre infectiile intraspitalicesti nu mai pot fi tratate nici cu cele mai puternice antibiotice administrate pacientilor

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ