Suntem în criza de … recesiuni? Economia globala evita de ani buni prabuşirile majore, însa calmul aparent ascunde firme zombie, capital blocat şi datorii publice uriaşe care pot exploda la primul şoc
Autor: Iulian TenchiuEconomia mondială traversează o perioadă de stabilitate cum rar s-a mai văzut în istorie. Deşi ultimii ani au adus provocări majore – de la pandemie şi dobânzi ridicate până la crize bancare, războaie comerciale şi conflicte armate –, creşterea globală a rămas surprinzător de robustă, scrie The Economist. Între 2022 şi 2024, PIB-ul real mondial[...]
Economia mondială traversează o perioadă de stabilitate cum rar s-a mai văzut în istorie. Deşi ultimii ani au adus provocări majore – de la pandemie şi dobânzi ridicate până la crize bancare, războaie comerciale şi conflicte armate –, creşterea globală a rămas surprinzător de robustă, scrie The Economist.
Între 2022 şi 2024, PIB-ul real mondial a avansat în medie cu 3% anual, iar 2025 se conturează în acelaşi ritm. Şomajul în ţările OECD rămâne aproape de minime istorice, iar profiturile companiilor la nivel global au crescut în trimestrul al treilea din 2025 cu 11% faţă de anul precedent, cel mai puternic ritm din ultimii trei ani. În mod paradoxal, însă, tocmai această absenţă a recesiunilor începe să creeze vulnerabilităţi noi, greu de ignorat.
Istoric vorbind, capitalismul este un sistem dominat de cicluri violente. Între anii 1600 şi 1800, Anglia – şi mai târziu Marea Britanie – se afla în recesiune aproape jumătate din timp. În secolul XIX, frecvenţa a scăzut la un sfert, iar în secolul XX, odată cu maturizarea capitalismului şi rafinarea politicilor economice, recesiunile s-au rărit şi mai mult. Astăzi, ele par aproape o specie pe cale de dispariţie.
În afara contracţiei provocate strict de lockdown-urile sanitare din 2020, lumea nu a mai cunoscut un declin sincronizat de peste cincisprezece ani. O întreagă generaţie – inclusiv o treime din forţa de muncă americană – nu a trăit niciodată un adevărat episod de recesiune.
Această rezilienţă are însă un revers. Unii economişti atrag atenţia că o economie are nevoie, din când în când, de o recesiune pentru a se menţine sănătoasă. Joseph Schumpeter, de pildă, vedea în recesiuni un proces necesar de „distrugere creatoare”: firmele slabe ies de pe piaţă, capitalul şi forţa de muncă migrează spre sectoare mai productive, iar economia câştigă în eficienţă.