Violeta Perlea, medic primar alergologie: Alergia la ambrozie trebuie gestionată cât mai curând

Violeta Perlea, medic primar alergologie și imunologie clinică în cadrul Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu Academician Ștefan Milcu : Alergia la ambrozie trebuie gestionată cât mai curând și este recomandată imunizarea prin vaccin Ce sunt alergiile și cum le dobândim?Alergiile sunt boli produse ca răspunsuri din partea diferitelor organe ale corpului, la structuri alergenice din mediul înconjurător. Aceste boli pot avea diferite localizări (respiratorii, cutanate, digestive), astfel că termenul de alergie nu definește decât mecanismul prin care se produce o boală alergică. Bolile sunt multe, mecanismul este același. Vorbim de boli respiratorii, rinite, astm, rinosinuzite alergice, colonizări fungice și răspunsuri imune sau alergice ale plămânului la aceste colonizări fungice.Dominante sunt rinitele, iar 30-40% dintre rinite la copil și 20-25% dintre rinitele adultului sunt alergice. La nivel cutanat, vorbim de eczema, urticarii, de expresii cutanate ale reacțiilor de hipersensibilitate la medicamente sau o serie de boli la graniță cu dermatologia.Cum știe un părinte să recunoască semnele unei alergii la copilul său?Pacientul pediatric alergic are simptome nazale care nu se mai termină. Nasul înfundat, care curge, strănută, generează mâncărime, mai mult de 10-14 zile, ridică suspiciunea unei patologii alergice. De multe ori, părinții au o gândire proactivă și merg la alergolog, și este bine să vină, că nu greșesc cu nimic.În zona alergiilor alimentare, copilul de multe ori refuză alimentul respectiv, organismul lui este inteligent și respinge alimentul la care este alergic sau intolerant. Poate apărea retard de creștere, copilul nu se mai dezvoltă conform parametrilor, are modificări de apetit, de scaun și, bineînțeles, poate avea asociate și alte boli alergice.De ce apar alergiile, tot mai frecvente în ultimii ani?De obicei, alergicii se nasc din alergici, deci apare cota genetică. Dacă un părinte este alergic, șansa ca urmașul lui să aibă o formă de alergie este undeva către 50%. Dacă ambii părinți sunt alergici, vorbim de o șansă de 75%. Sunt foarte importanți și factorii de mediu. Suntem expuși la extrem de multe substanțe chimice, de curățenie, expuneri alimentare – hrana nu mai este naturală, procesată termic, în mod obișnuit. Alimentele sunt aditivate, colorate, tratate, în așa fel încât să se poată conserva la raft cât mai mult.Poluarea impactează viața de zi cu zi. Dacă polenurile simple induc sensibilizări la o categorie importantă de pacienți, atunci când aceste polenuri se adiționează pe particulele diesel, ca în marile aglomerații urbane, potența alergenică a acestora crește de câteva sute de ori. Asta explică de ce patologia alergică respiratorie este mai severă la oraș, deși la țară avem concentrații mai mari de polenuri, dar agresivitatea lor este mult mai mare la oraș.Putem vorbi și de abuzul de medicamente. Rețetele eliberate în zona pediatrică au cel puțin șapte-opt medicamente sau suplimente, deci vă dați seama ce agresat este sistemul imun al copilului.Ce poate face părintele într-o astfel de situație? Trebuie să decidă dacă urmează sau nu tratamentul prescris de medic?Părintele trebuie să aibă un grad de suspiciune, să fie informat. Bineînțeles că medicația este importantă, dar dacă copilul are febră 38, nu-i administrăm antitermic. Febra este un mecanism de luptă, iar noi nu vrem să amputăm acest mecanism. Din fericire, accesul la medicația antibiotică a fost restricționat, în încercarea de a limita curele incomplete, intermitente, care nu sunt benefice din niciun punct de vedere.S-a discutat foarte mult în mediul online despre nebulizările cu corticosteroizi. Fac referire aici la dexametazonă, larg folosită pentru că pe piața românească nu a existat niciun alt corticosteroid care să poată să fie nebulizat. În primul rând, formularea lui farmacologică nu este pentru nebulizare, ci pentru administrare intramusculară sau intravenoasă. Încep să apară pe piață alte formule și ne putem alinia la o medicație care să fie sigură pentru pacient.Alergiile debutează, de multe ori, la vârste fragede. Putem vorbi de alergii și la adulți care nu au avut vreo alergie atunci când erau copii?Primele care apar, în dezvoltarea unui individ, sunt alegerile alimentare, de la vârsta de câteva luni. Copiii sunt supuși unui bombardament proteic, în special din laptele de vacă. După vârsta de doi ani se mai reduc alergiile alimentare și apar cele respiratorii. Dar am văzut, de exemplu, alergie respiratorie la un domn de 82 de ani, care a făcut o rinită alergică la ambrozie. Alergile pot să apară la orice vârstă.De-a lungul vieții, se vindecă alergiile?Sunt alergii care se vindecă, precum alergia la lapte, când peste 90% dintre pacienți pierd această sensibilizare și pot avea o viață normală. Sunt alergii alimentare, însă, care sunt mult mai dificil de gestionat – la arahide, la crustacee, la alte nucifere, la pește, care sunt alergii severe și remanente. Cel mai important este să fii corect informat ce poți face tu, ca individ, să-i limitezi efectele și ce poți face în situație de criză.Să spunem că o persoană are o alergie respiratorie, din acest motiv poate dezvolta și alte alergii pe parcursul vieții?O persoană sensibilizată la un alergen, în timp dezvoltă și alte sensibilizări. Pe lângă o sensibilizare inhalatorie, o parte dintre pacienți pot să dezvolte și sensibilizări alimentare, prin ceea ce numim alergie încrucișată. Lucrurile sunt destul de complexe, iar intervenția precoce este importantă.Alergia la ambrozie este una din problemele cu care se confruntă multe persoane. Cum se manifestă ea și poate fi tratată?Am sute de pacienți pe care îi tratez și, anual mai adaug cel puțin o sută. Eu am văzut ambrozie în centrul Bucureștiului, în Piața Victoriei.Problema este că polenurile sunt aeropurtate, sunt granule foarte mici care circulă și la 50-60 de kilometri. Putem avea ambrozie de la Ploiești, Călărași sau Constanța, cu suferință în București. Au fost identificate particule de ambrozie cu origine din România și din Ungaria tocmai în Finlanda.Principala formă de manifestare a alergiei la ambrozie este episodul acut de rino-conjunctivită, cea mai severă alergie la polen pe care o avem în România. Este deosebit de zgomotoasă și invalidează viața pacientului. Începe în august și ține chiar până la jumătatea lui noiembrie, dacă sezonul a fost cald și nu a plouat, pentru că ploaia mai depune din polenuri. Pacientul are o obstrucție nazală severă, încât de multe ori e nevoit să primească cortizon, cel mai puternic antiinflamator. Strănută foarte mult, îi curge nasul, ochii devin roșii și lăcrimează. Calitatea somnului este afectată, respiră pe gură, i se usucă gura și faringele.O parte dintre acești pacienți dezvoltă și erupții pe piele, iar aproape o pătrime dezvoltă astm la ambrozie, un procent enorm. Aceste sensibilizări la ambrozie asociază și alte sensibilizări și cam 10-15% dintre pacienții alergici la ambrozie dezvoltă alergii la anumite fructe, legume sau mirodenii, condimente, printr-un sindrom de alergie încrucișată. Alergia la ambrozie trebuie gestionată cât mai curând și, acolo unde este pretabil, este recomandată imunizarea prin vaccin, care funcționează și asigură o viață normală pacienților.Sunt vaccinuri terapeutice alergenice care au concentrație fixă și se administrează după o anumită schemă, câteva luni pe an, timp de trei-cinci ani consecutiv, sub monitorizare. Cu cât este începută mai precoce această formă de terapie, cu atât rezultatele sunt mai bune.Cum ați ales să practicați medicina și, ulterior, specialitatea de alergologie?Mama mea a fost asistentă medicală și toate asistentele doresc să-și vadă fetele doctorițe. Eu mi-aș fi dorit o meserie în cu totul altă zonă, poate literatură, artă. Dar nu am avut suficientă vlagă să mă opun hotărârii unei asistente adevărate. Deci am ales medicina sub presiunea mamei, iar specialitatea a fost o altă poveste. M-am uitat pe listă și, printre multe specialități clinice consacrate, mi s-a părut că alergologie și imunologie sună bine. Abia intrase în curricula de rezidențiat și m-am gândit că trebuie să fie foarte interesant să descoperi acul în carul cu fân. Cu maturitatea unei persoane de peste 50 de ani, cred că este una dintre cele mai interesante specialități.Când am terminat rezidențiatul, lipseau metodele de investigație. Cu atât mai dificil era diagnosticul, pentru că trebuia să te apropii cât mai mult de sertarul potrivit numai cu creierul, fără instrumente. Nu aveam decât niște teste cutanate, iar alergologia înseamnă multe investigații de laborator, la care nu aveam acces.Din 2003, sunteți medic alergolog în Policlinica Cobălcescu și aveți mulți pacienți militari. Cum a fost interacțiunea cu aceștia, din punct de vedere al patologiilor specifice meseriei?Mai suntem doar câțiva medici din echipa cu care am pornit la drum. Parcursul a fost interesant, am avut permanent contact cu pacientul militar și cu problematica pe care o are. Mulți fac instrucție de câmp sau sunt expuși la concentrații foarte mari de polenuri, alții, plecați în misiuni în diferite zone ale lumii, s-au întors cu reacții severe, până la anafilaxie, la tot felul de înțepături de insecte. Fiecare pacient este o provocare pentru mine.ambrozie Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu Academician Ștefan Milcu medic alergolog policlinica cobalcescu Violeta PerleaHai, România!Articole similareSănătateDevotați până la ultima picăturăInterviuAnatolie Nosatîi, ministrul apărării din Republica...Interviu • RepereGeneral-locotenent (r) Ion Ungureanu, președintele...InterviuGeneral de brigadă prof.univ.dr.ing. Iulian Vizitiu:...Interviu • ReperePreședintele executiv al Asociației de Caritate din...InterviuLector universitar dr. Mihaela Guranda, decanul...Despre autorAndreea MotocVizualizează toate articoleleCivilizaţia ochiuluiObservatorul militarCategorii160 de ani de presă militarăA şaptea artăActualitateAlma materAnalizăAnchetăAnchetă OMAniversareArma condeiuluiArmatele lumiiArtăAzimutBOOKFEST 2022CadranCariere în uniformăCentenarCercetareceremonieChipurile primăveriiCivilizaţia ochiuluiCivilizațieComemorareCompetițiiConcursCooperareCopiii și armataCorespondențăCSA SteauaCulturăDestineDezbatereDEZBATERE OMDoliu în armatăDosar „Observatorul militar”DragobeteDrept la replicăDreptul la zâmbetEducațieEroiEvenimentExercițiiExpozițieExterneFara categorieFeminaFinanciarForțe pentru Operații SpecialeFotoreportajGarnizoana RomâniaIdei în ofensivăImpactIn memoriamInstrucțieInterviuInvictusÎnzestrareIstorieJurământLa închiderea edițieiLa prima lecturăLa ziLegislațieLexLinia ÎntâiLogisticăLumea de aziMagazinMaiștri militariMemoriiMentenanțăMisiuniMozaicObservatorul MilitarOchii lui ArgusOpiniiPasiuniPe loc repausPensii militarePersonalitățiPortretPovești în ajunPremierăPro PatriaPsihologieRedacţia RadioReligieRepereReportajRevoluție `89RezerviștiSănătateSimpozionSondajSpiritualitateSportStare de urgențăStrategii XXISubiectul săptămânii la Jurnal MilitarSubofițeriSuplimentTehnologiiTeleviziune si filmTimp liberTransporturiUmanitarVă interesează!VeteraniZiua copilului

Violeta Perlea, medic primar alergologie: Alergia la ambrozie trebuie gestionată cât mai curând

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ