România nu are niciun pro­gram de prevenţie primară, cu atât mai puţin de preven­ţie secundară, ceea ce se ve­de în incidenţa şi mortali­ta­tea pe boli cardiovasculare, mult peste cea din alte state europene.

♦ Finlanda, Danemarca, Suedia, Anglia au implementat programe de screening ♦ Este nevoie de dezvoltarea unui program naţional de prevenţie a bolilor cardiovasculare.

România nu are niciun pro­gram de prevenţie primară, cu atât mai puţin de preven­ţie secundară, ceea ce se ve­de în incidenţa şi mortali­ta­tea pe boli cardiovasculare, mult peste cea din alte state europene. Mai mult, piramida din sănătate este răsturnată, vârful, adică spitalele, sunt acum cele mai solicitate, deşi la bază trebuia să se afle aceste programe de screening la nivel de ambulatoriu.

„Din păcate, România se menţine pe poziţiile fruntaşe în comunitatea europeană în ceea ce priveşte incidenţa bolilor netrans­misibile şi în special a bolilor cardiovascu­lare. Practic, mortalitatea prin boli cardiovas­culare nu s-a modificat în ultimii 25-30 de ani, este undeva la 58-60%“, a spus medicul primar cardiolog Gabriel Tatu Chiţoiu, fondatorul clinicii de cardiologie Cardiomed din Capitală.

El a mai subliniat că Finlanda a reuşit prin colaborarea între factorul politic şi fac­torul profesional ştiinţific dar şi printr-o cam­panie de conştientizare a populaţiei pri­vind stilul de viaţă sănătos să coboare mor­talitatea prin boli cardiovasculare la sub 40%, faţă de 80% în anii ’70. Danemarca a interzis utilizarea de grăsimi nesănătoase, Anglia a implementat un program de scree­ning pentru populaţia cu risc (40-70 de ani) iar Suedia a făcut inclusiv registre naţionale pentru boli cadiovasculare, potrivit lui.

„În România piramida din sănătate este răsturnată, deci cu vârful în jos şi cu baza în sus. Pacienţii tebuie să beneficieze de programe de prevenţie şi aceasta este baza piramidei. Aici trebuie să lucrăm, la fel cum au făcut şi alte state pentru dezvoltarea unui program naţional de prevenţie a bolilor cardiovasculare“.

Datele Eurostat arată că România (1.000 de decese la suta de mii de locuitori pe boli cadiovasculare, faţă de 169 în Franţa) este alături de Bulgaria în prima parte a clasamentului privind decesele din cauza bolilor de inimă, la o distanţă mare faţă de alte ţări din vestul Europei.

Pacienţii au ajuns să aglomereze unităţile de primiri urgenţe din spitale, deşi la baza piramidei ar trebui să fie medicii de familie şi cei din policlinici.

Medicul a mai spus că o populaţie sănă­toasă este cea care aduce în timp o reducere a costurilor în sănătate şi o creştere a speranţei de viaţă.

Clinica Cardiomed funcţionează din 1997, iar aici oferă consultaţii patru medici care au lucrat la Spitalul de Urgenţă Flo­reasca sau care încă lucrează.

„Avem pacienţi pe care îi vedem siste­matic, din trei în trei luni şi în felul acesta am ajuns la o concluzie care este uşor de intuit: urmărirea continuă a pacienţilor, screeningul acestora, descoperirea la timp a diverselor pato­lo­gii îi ajută să tră­iască sănătos o perioa­dă de lungă de timp“

Pe lângă această clinică, în urmă cu şase ani a înfiinţat o altă structură care se numeşte Cardio Science, ce face educaţie medicală atât pentru medici, cât şi pentru publicul larg în prevenţia şi combaterea bolilor în cardiovasculare.

Mai mult, el alături de soţia lui au dezvoltat aplicaţia mobilă DAHNA, care a ajuns la peste 30.000 de de utilizatori, pentru prevenţia bolilor cadiovasculare. „Utilizatorul devine conştient asupra factorilor de risc pe care îi are”.

O nouă facilitate a aplicaţiei este scăderea în greutate, utilizatorului i se oferă modalitatea de adaptare a regimului pe care îl are.

„Avem toată convingerea că această aplicaţie poate să devină un instrument naţional de pre­venţie primară şi secundară a bolilor în cardiovasculare. Noi putem să oferim această aplicaţie, spre exemplu, Mi­nisterului Sănătăţii, socie­tă­ţilor medicale profesionale şi în felul acesta să devină un instrument de colaborare între medici şi pacienţi pentru pre­venţia primar şi secundar a bolilor cardiovasculare“.

Medicul spune că prin această aplicaţie se poate vedea gradul de sedentarism în Ro­mânia, de obezitate, care este numărul de hipertensivi şi de pacienţi cu alte probleme.

Datele Eurostat arată că România (1.000 de decese la suta de mii de locuitori pe boli cadiovasculare, faţă de 169 în Franţa) este alături de Bulgaria în prima parte a clasamentului privind decesele din cauza bolilor de inimă, la o distanţă mare faţă de alte ţări din vestul Europei.