Cele mai puternice 14 organizaţii de business prezente în România transmit un mesaj clar Guvernului înaintea construirii bugetului pentru anul 2026: Acestea doresc eliminarea IMCA, impozitul minim pe cifra de afaceri pentru a diminua din presiunea pusă pe mediul de afaceri. Într-un context macroeconomic şi bugetar complicat şi un climat geopolitic tensionat, IMCA reprezintă una[...]

Cele mai puternice 14 organizaţii de business prezente în România transmit un mesaj clar Guvernului înaintea construirii bugetului pentru anul 2026: Acestea doresc eliminarea IMCA, impozitul minim pe cifra de afaceri pentru a diminua din presiunea pusă pe mediul de afaceri.

Într-un context macroeconomic şi bugetar complicat şi un climat geopolitic tensionat, IMCA reprezintă una dintre principalele bariere în calea investiţiilor, contrar obiectivului declarat al României de a atrage capital pentru dezvoltare economică. Într-o perioadă în care mediul privat trece prin restructurări şi disponibilizări, menţinerea IMCA adaugă presiune suplimentară pe companiile care încearcă să-şi susţină activitatea şi să păstreze locurile de muncă, se arată în comunicat.

La nivel de politică fiscală, impozitarea bazată pe cifra de afaceri indiferent de existenţa profitului contravine principiilor economice de bază, nefiind utilizată în niciuna dintre ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. Măsura ignoră realităţile sectoriale şi ciclicitatea economică, reducând apetitul pentru investiţii majore, pe termen lung, mai ales în proiecte de tip greenfield. România are nevoie de investiţii cu valoare adăugată mare, locuri de muncă şi transfer de know-how, nu de descurajarea capitalului productiv.

Atractivitatea României pentru investitori este deja în scădere, în timp ce alte ţări din regiune, precum Polonia, Cehia sau Bulgaria, sunt alese ca destinaţie de investiţii în detrimentul României. Prin comparţie cu nivelul fiscalităţii din aceste ţări, deşi pe alocuri s-ar putea considera că România are o impozitare inferioară (dată fiind cota de impozit pe profit de 16%), luând în considerare IMCA, companiile acuză o rată efectivă de impozitare a profitului superioară, care poate ajunge chiar şi la 90% în unele situaţii.

Mai mult, investitorii noi nu vor fi dispuşi să vină în România pentru a plăti impozit chiar şi în anii în care înregistrează pierdere. În condiţiile în care România trebuie să se integreze în lanţurile valorice europene şi să contribuie la efortul comun de creştere a competitivităţii economice şi a capacităţii de apărare, menţinerea IMCA înseamnă, de fapt, ratarea unei oportunităţi strategice.

Impozitul minim pe cifra de afaceri afectează în mod disproporţionat companiile cu marje reduse de profit, descurajează investiţiile şi subminează competitivitatea economiei româneşti faţă de toate ţările din regiune. Fiind aplicat cumulativ pe întreg lanţul de productie şi distribuţie, acest tip de impozit generează distorsiuni de piaţă şi alimentează inflaţia. Pe termen mediu, în contextul încetinirii economice, menţinerea IMCA riscă să elimine multe firme din piaţă, reducând baza de impozitare şi afectând colectarea veniturilor bugetare, prin efecte negative asupra investiţiilor, productivitătii şi dezvoltării afacerilor din Romania. Pentru mediul de afaceri este îngrijorătoare perspectiva ca eventualele scăderi de venituri să fie, pe viitor, acompaniate de creşterea poverii fiscale tot asupra sectorului privat şi a consumatorilor.

Cele 14 companii organizaţii de business care au semnat apelul comun sunt: AHK – Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, AMCHAM – Camera de Comerţ Americană în România, AOAR – Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, BRCC – Camera de Comerţ Britanico-Română, BEROCC – Camera de Comerţ Belgio-Luxemburgheză-Româno-Moldovenească, CONCORDIA – Confederaţia Patronală Concordia, CCIBRP – Camera de Comerţ şi Industrie Bilaterală România-Portugalia, CCIFER – Camera Franceză de Comerţ, Industrie şi Agricultură în România, CCIpR – Camera de Comerţ Italiană în România, CCE-R – Camera de Comerţ Elveţia–România, FIC – Consiliul Investitorilor Străini, HRCC – Camera Bilaterală de Comerţ Grecia–România, NRCC – Camera de Comerţ Olandeză în România, RBL – Fundaţia Romanian Business Leaders.