Pe 7 martie 2024, Congresul PPE de la Bucureşti a ales-o, în urma unui vot secret, pe Ursula von der LEYEN drept principala candidată a PPE la Preşedintele Comisiei Europene înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din 2024. Ea a fost singura candidată. Eveniment simbolic care a dat oficial tonul alegerii liderilor europeni ai mandatului 2024-2029.[...]

Pe 7 martie 2024, Congresul PPE de la Bucureşti a ales-o, în urma unui vot secret, pe Ursula von der LEYEN drept principala candidată a PPE la Preşedintele Comisiei Europene înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din 2024. Ea a fost singura candidată. Eveniment simbolic care a dat oficial tonul alegerii liderilor europeni ai mandatului 2024-2029.

Cu câteva zile înainte, pe 2 martie 2024, socialiştii europeni îl alegeau pe Nicolas Schmit ca si candidat principal la cea mai inaltã poziţie a executivului european. Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, a primit mandatul prin aclamaţie la finalul congresului partidului de la Roma. Politicianul a condus necontestat cursa internă, el fiind singurul nume propus.

La sfârşitul aceleiaşi luni, pe 20 martie 2024, liberalii europeni s-au reunit la Bruxelles pentru Congresul Extraordinar al Partidului ALDE. Delegaţii de partid au votat pentru aprobarea nominalizării lui Marie-Agnes Strack-Zimmermann (Germania) de la FDP, membru al partidului ALDE, în Germania, ca principal candidat liberal pentru alegerile din iunie. Mai exista şi o Echipã Europa, care alaturi de deputata Marie-Agnes Strack-Zimmermann, îi mai avea peeurodeputaţii Valérie Hayer(Franţa) şi Sandro Gozi (Italia).

În luna precenentã chiar, pe 3 februarie 2024, Verzii europeni îi prezentau pe europarlamentarii Terry Reintke (Germania) şi Bas Eickhout (Olanda) drept candidaţi de top pentru alegerile UE. Cei doi europarlamentari au fost numiţi de delegaţii tuturor partidelor Verzilor din Europa la congresul de la Lyon, Franţa.

Pe data de 24 aprilie 2024, Partidul ECR adoptă manifestul pentru alegerile europene, şi decide să nu prezinte un candidat principal. „Refuzând să nominalizeze un candidat pentru funcţia de vârf, ECR trimite un semnal puternic că partidul rămâne fidel liniei sale că nu a fost niciodată în favoarea sistemului Spitzenkandidat.”

Dacă continuăm analiza despre abordarea electorală a celorlalte partide europene, observăm că pe 24 februarie 2024, Stânga Europeană radicalã îl alege pe Walter Baier (Austria) drept candidat principal la alegerile europene. A fost ales într-o adunare internã în Slovenia.

Unele partide, mai mici desigur, au avut o decizie asupra acestui subiect încã de anul trecut. Maylis Roßberg (Germania) şi Raül Romeva (Spania) au fost ratificaţi ca tandem EFA Spitzenkandidaten în cadrul Congresului de la Strasbourg (13-14 octombrie 2023). Interesant profilul-simbol al acestor candidaţi. Raül Romeva (52 de ani, Catalonia) este un fost europarlamentar. A fost membru al Guvernului Catalan care a organizat referendumul pentru autodeterminare în 2017, după care a petrecut 4 ani ca prizonier politic. Iar Maylis Roßberg (23 de ani, regiunea de graniţă daneză-germană) este membru al minorităţii daneze din Germania.

După alegerile pentru Parlamentul European din 2019, Miscarea Politicã Creştin Europeanã a obţinut trei locuri în Parlamentul European: Peter Van Dalen de la Uniunea Creştină (Olanda), Bert-Jan Ruissen de la SGP (Olanda) şi Helmut Geuking de la Partidul Familiei din Germania. Peter Van Dalen şi Helmut Geuking fac parte din Grupul PPE, în timp ce Bert-Jan Ruissen face parte din ECR. Un al patrulea europarlamentar,Cristian Terheş, membru alPartidul Naţional Ţărănesc Creştin Democratdin România,s-a alăturatpartidului în mai 2020. Preşedintele şi Spitzenkandidat pentru acest partid a fost Valeriu Ghileţchi, membru în Parlamentul Republicii Moldova.

Chiar şi Partidul Identitate şi Democraţie a fãcut o alegere. Extrema dreaptã îl alegea pe europarlamentarul danez Anders Vistisen drept „candidat principal”.

În primavara lui 2024, înainte de alegerile europene din iunie, au fost 3 dezbateri oficiale, clasificate ca Spitzenkandidat.

Oraşul Maastricht a fost şi de dataaceastalocul primei dezbateriSpitzenkandidatenînainte dealegerile pentru Parlamentul European.După2014şi2019, ziua de 29 aprilie 2024 a fost aleasãpentru a reuni ofertele electorale ale partidelor politice europene pentru preşedinţia viitoarei Comisii Europene. La dezbaterea de 90 de minutecarea avut loc începând cu ora 19.00 CET, au fost prezenţi 8 candidaţi. Foarţaactualului preşedinte a fost observată din primele minute ale interacţiei.Ursula von der Leyena pendulat între aprezentaideile pentru următorul mandat, dar a şi explicat mult actualele acţiuni politice. La un moment dat aveam impresia că esteo conferinţă de presă în care ceilalţi candidaţi întreabă actualul preşedinte al Comisiei Europene despre subiectele politice contemporane.

Nicolas Schmita fost bun, forţade comisar european în exerciţiu i-a dat gravitate şi structurãprezentării. Bas Eickhouta jucat şi el bine, experienţasacalider de grup politic în Parlamentul European fiind bine pusă în evidenţă. Maylis Roßberg, de doar 24 de ani, a jucat cartea tinerilor, mai ales că în salãerau prezenţi doar tineri. E aceeaşi abordare precum cea a candidatei verzilor din 2014 şi 2019, Ska Keller. Anders Vistisena atacat brutal încă din prima clipă când a avut microfonul. A lovit în tot ce mişcă european şi a subliniat voalat problema alegerilor europene. “Ursula von der Leyendoreşte un mandat de preşedinte alComisieiEuropene, dar nucandideazãpe nici o listãelectorală în alegerile europene”. Neavând ECR candidat în dezbatere, ID a intrat pe palierul euroscepticilor mai mult decât credeam.

Marţi, 21 mai 2024, s-a derulat a doua dezbatere dintre posibilii presedinţi ai viitoarei Comisii Europene. Evenimentul a fost organizat de think tank-ul Brugel şi prestigioasa publicaţie Financial Times. Tema principalã a fostlegatã de dezvoltarea economicã a UE. La intrevederea de 75 de minute, începând cu ora 17.00 CET, au fost prezenţi 4 candidaţi: Ursula von der Leyen, Nicolas Schmit, Sandro Gozi si Anders Vistisen.

Câteva citate de la dezbatere:

• Ajutoarele de stat nu trebuie să fragmenteze piaţa internă (Schmit),
• Ne trebuie campioni industriali pentru a avea competitivitate pe plan mondial (von der Leyen),
• E nevoie atât campioni industriali, dar şi să sprijinim IMM-urile (Schmit),
• Criza pandemică ne-a învăţat ce important este să avem diversitate în lanţul de aprovizionare (von der Leyen),
• Ne trebuie noi resurse pentru bugetul european, să cheltuim mai bine împreună (Schmit),
• E nevoie de mai multă cooperare europeană pentru apărare şi securitate (von der Leyen),
• Apărarea europeană are un cost, trebuie finanţată (Schmit),
• Trebuie să avem un mai mare budget european, să ieşim din schema anului 1988 cu contribuţia ţărilor membre de doar 1% (Gozi),
• Cred în proiectul “Made in EU” (von der Leyen),
• UE trebuie sã fie putere militarã şi economicã (Gozi).

Interesant cum Nicolas Schmit a pomenit în intervenţiile sale de patru ori numele lui Jacques Delors, iar Sandro Gozi de două ori trioda liberală Macron – Breton – Kallas.

Joi, 23 mai 2024, s-a derulat ultima dezbatere dintre posibilii preşedinţi ai viitoarei Comisii Europene. Conform tradiţie, cu 10 zile înainte de alegerile europene, evenimentul a avut loc în sala mare a Parlamentului European din Bruxelles. La fel a fost în2014sau în2019. Surprinzător, dar oficial evenimentul s-a intitulat „Eurovision debate between lead candidates for the Commission presidency”. Spun surprinzător fiindcă utilizarea termenului Eurovizion, atât de drag EBU, era plin de controverse după scandalul de anul acesta, rezultat chiar printr-o plângere oficială semnată de vicepreşedintele Comisiei Europene,Margaritis Schinas, pentruinterzicerea steagului UE la evenimentul muzical Eurovision 2024.

Un alt amănunt de semnalat, s-a decis începerea evenimentului la ora 15, într-o zi de lucru. Este prima dată de la apariţia dezbaterilor Spitzenkandidat când se preferă ora gospodinelor pentru un eveniment televizat în care se doreşte o dezbatere live pentru destinul Europei în următorii 5 ani. Sau poate se consideră că astfel de interacţii sunt doar pentru cei care lucrează în sistemul afacerilor europene, nu pentru publicul larg.

Dr. Dan LUCA este expert în afaceri europene şi comunicare strategică, derulându-şi activitatea în Bruxelles încă din 1997. Conferenţiazã la universităţi din Belgia, Italia, Germania şi România, iar cartea să fundamentală este „Mapping the Influencers in EU Policies”.