Anticiparea guvernarilor de coalitie în Republica Moldova: riscurile crearii unui „super-presedinte

Comportamentul guvernării de la Chișinău dă semne de pregătire pentru o viitoare tranziție politică după alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Probabilitatea unei majorități confortabile pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) în următoarea legislatură este limitată. Alegerile prezidențiale și referendumul privind constituționalizarea aderării la UE din 2024 au reușit să obțină victorii datorită diasporei.Doar cu votul din țară, PAS ar fi pierdut președinția și ar fi compromis proiectul de aderare la UE. Repetarea succesului minim de anul trecut pare să depășească așteptările pozitive ale guvernării aflate sub conducerea PAS . Problemele socio-economice devin din ce în ce mai profunde, iar soluțiile oferite de guvern sunt insuficiente sau incompetente. Unii alegători devin din ce în ce mai săraci, în timp ce o altă parte, deja săracă, este sancționată pentru acceptarea de beneficii financiare din partea rețelei politice a omului de afaceri fugar Ilan Șor.În plus, evoluția politică din România după al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 18 mai rămâne neclară. Dacă candidatul suveranist George Simion va deveni noul președinte, instabilitatea politică preexistentă s-ar putea adânci. În consecință, costurile diplomatico-politice și comerciale ar putea deveni inevitabile pentru Republica Moldova.Cu o Românie ostilă eurocraților de la Bruxelles, opoziția politică din Republica Moldova ar putea căuta beneficii electorale de pe urma izolării guvernului PAS de la București. În calitate de președinte, Simion ar putea consolida dialogul cu SUA, accentuând animozitățile din relațiile României cu UE. Guvernul de la Chișinău va trebui să-și modereze discursul față de Simion pentru a evita conflictele diplomatice, ceea ce ar aduce beneficii opoziției moldovenești.Toate aceste considerații explică de ce guvernul de la Chișinău întreprinde acțiuni consecutive pentru a completa atribuțiile funcției prezidențiale. Anticipând rezultate slabe la alegerile parlamentare din septembrie anul acesta, PAS își manifestă intenția de a crea un statut de „super-președinte” pentru Maia Sandu.Tentativa de concentrare a puterii în mâinile președinteluiTimp de mai mult de jumătate din mandatul său, PAS a folosit starea de urgență pentru a guverna. Acest obicei de a gestiona treburile țării într-un mod centralizat și cu puteri practic absolute a fost justificat de faptul că existau amenințări externe. Necesitatea de a guverna în afara oricăror constrângeri politice s-ar putea să nu mai fie un atu disponibil pentru PAS după 28 septembrie 2025, ziua alegerilor parlamentare.Dacă PAS își pierde majoritatea în parlament (în prezent 61 de locuri), atunci viitorul guvern va fi o coaliție. Posibilele parteneriate cu PAS ar putea fi respinse de opoziție, deoarece sunt considerate toxice. Din acest motiv, apar inițiative legislative prin care PAS dorește să acorde președintelui puteri largi, neprevăzute de actuala constituție, care prevede că principiile de guvernare ale țării se bazează pe specificul unei republici parlamentare.Într-o aparentă contradicție cu spiritul republicii parlamentare prevăzut de constituție, majoritatea PAS intenționează să confere anumite atribuții executive Consiliului Suprem de Securitate, un organism consultativ prezidat de Maia Sandu. O astfel de decizie ar putea pune bazele unui statut de „super-președinte” într-o republică parlamentară. În aceeași ordine de idei, dar cu implicații ceva mai mici, deputații PAS propun ca Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării să fie plasat practic complet sub controlul președinției. Conducerea Centrului ar putea fi numită și schimbată la discreția președintelui. Astfel, pe de o parte, acest transfer de responsabilități către președinție va concentra puterea în mâinile Maiei Sandu înainte de alegerile de toamnă. Pe de altă parte, aceeași mișcare va oferi avantaje partidului politic susținut de Sandu, care în cazul pierderii alegerilor ar putea ajunge în opoziție.Cea mai serioasă modificare legislativă dinaintea alegerilor parlamentare din acest an ar putea rezulta din decizia PAS de a acorda Consiliului Suprem de Securitate (CSS) puteri de control și executare . Practic, toate instituțiile statului vor trebui să se supună deciziilor CSS pentru a evita sancțiuni financiare sau chiar privarea de libertate.Natura punitivă a noilor puteri poate afecta echilibrul puterii în stat, după cum este prescris de prevederile constituționale. Astfel, dacă monopolul puterii PAS-Sandu va fi imposibil de recreat după alegeri, noul CSS îi va oferi lui Sandu calitățile unui „super-președinte” într-o republică parlamentară, cu un element prezidențial reprezentat de alegerea președintelui prin vot direct. În noile condiții, funcția președintelui va putea acționa peste capul viitorului parlament până în momentul în care acesta va forma viitorul guvern, care, cel mai probabil, va fi format dintr-o coaliție. Cu astfel de competențe, președinția va putea influența negocierile privind formarea viitoarelor coaliții de guvernare în favoarea PAS, dacă nu va obține majoritatea.Scenariile privind efectele unui „super-președinte” vor depinde de faptul dacă Curtea Constituțională va da undă verde acestei inițiative. Un astfel de scenariu poate fi dezvoltat sub pretextul că aceasta va asigura parcursul european al țării, care este deja inclus în Constituție (articolul 140 primul).Scenariul 1. Statul de „super-președinte” este o găselniță temporară, dar anulată după alegeri. Dacă majoritatea din parlament va depăși cu mult mandatele acumulate de PAS, atunci va reuși să formeze în timp util un guvern de coaliție. Un motiv care ar putea uni noile forțe din parlament în jurul unui guvern anti-PAS ar putea fi, printre altele, interesul comun de a anula super-competențele Maiei Sandu. Aceasta ar putea fi urmată chiar de un referendum pentru înlăturarea președintelui prin impeachment.Scenariul 2. Puterile „super-prezidențiale” folosite pentru a propulsa PAS la guvernare. Deciziile CSS, care combină aspecte de control și executare, pot pune presiune asupra instituțiilor statului pentru a acționa în raport cu partidele politice care vor ajunge în parlament (investigarea corupției etc.). Sub o astfel de presiune din partea CSS, PAS ar putea obține aliați pentru a forma o coaliție solidă, ceea ce i-ar permite perpetuarea puterii actuale în vaza post-electorală viitoare.Scenariul 3. Puterile „super-prezidențiale” – generator de crize interinstituționale după alegeri. Dacă coaliția de guvernare de după alegeri, din care PAS nu va face parte, este slabă, atunci ar putea apărea conflicte între CSS prezidat de Sandu și guvernul necontrolat de aceasta. În consecință, CSS-ul și puterile „super-prezidențiale” ale lui Sandu ar putea produce inclusiv alegeri parlamentare anticipate după septembrie 2025.

Anticiparea guvernarilor de coalitie în Republica Moldova: riscurile crearii unui „super-presedinte

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ