România ratează din nou o oportunitate de a construi infrastructură rutieră cu bani europeni şi este pusă în situaţia de a căuta surse de finanţare europeană pentru a-şi construi autostrăzile.

♦ Zeci de kilometri de autostradă au fost scoşi oficial din PNRR, iar statul român e pus acum să caute alte surse de finanţare pentru proiecte în derulare♦Noul ministru al proiectelor şi investiţiilor europene, Dragoş Pîslaru, invocă probleme „tehnice”, dar nu explică cine răspunde pentru greşelile care au dus la pierderea finanţării europene – 6 mld. euro (componenta de împrumuturi cu dobândă de 2%), deocamdată.

♦Ministrul promite negocieri pentru a salva ce se mai poate, dar adevărul despre cum s-a ajuns aici rămâne neclar.

România ratează din nou o oportunitate de a construi infrastructură rutieră cu bani europeni şi este pusă în situaţia de a căuta surse de finanţare europeană pentru a-şi construi autostrăzile. Zeci de kilometri din autostrăzile A7 şi A8 au fost scoşi oficial din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Decizia, anunţată sec de noul ministru al investiţiilor şi proiectelor europene, Dragoş Pîslaru, nu a venit însoţită de o explicaţie clară şi completă. Deşi ministrul invocă „probleme la achiziţii” şi lipsa publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, rămâne în aer o întrebare esenţială: cum s-a ajuns aici şi cine răspunde pentru această pierdere de finanţare europeană?

O formulare vagă acoperă o problemă administrativă gravă: statul român a demarat lucrări de miliarde de euro fără a respecta toate cerinţele de transparenţă impuse de Comisia Europeană. Dacă nerespectarea regulamentelor UE de achiziţii a fost cunoscută din timp, de ce s-au continuat licitaţiile şi lucrările pe aceste tronsoane? Dacă nu a fost cunoscută, atunci cine răspunde pentru incompetenţa celor care au gestionat proiectele? Este vorba despre toţi cei 103 kilometri din Autostrada Moldovei deschişi circulaţiei, dar şi despre 53 de kilometri din Autostrada Unirii, care leagă Moldova de Transilvania. Fără bani din PNRR au rămas şi 39 de kilometri din Autostrada Transilvania, între Nădăşelu şi Poarta Sălajului. Cu alte cuvinte, proiecte pentru care România a cheltuit deja miliarde – iar acum trebuie să caute surse alternative de finanţare europeană.

„Suntem în negocieri avansate şi sper să reuşim acest lucru, ca pe partea de Autostrada A7, care a rămas în PNRR şi este un lucru unde trebuie să prioritizăm plăţile în perioada următoare ca să o putem avea finalizată cât mai repede, avem o negociere destul de avansată ca să o putem transfera pe componenta de grant. (…) Avem plăţi gata să fie făcute pentru A7, pentru ca această autostradă să fie terminată cât mai repede,” a spus Dragoş Pîslaru în cadrul unei conferinţe de presă organizată miercuri.

Problema cu segmentele din autostrăzile A7 şi A8 a fost o lipsă de sincronizare între sistemul de achiziţii publice de la noi şi jurnalul oficial al Uniunii Europene, a explicat Pîslaru, dar fără a da alte detalii.

În privinţa proiectelor care au fost excluse parţial sau total din PNRR, Ministerul Transporturilor a fost cel care a venit cu lămuriri şi a zis că nu va fi returnată nicio sumă deja cheltuită. Astfel, România nu va rambursa cei 2,3 miliarde de euro investiţi până în prezent în proiectele deja finalizate sau aflate în stadiu avansat de execuţie”.

Printre proiectele care au fost scose din PNRR, enumerate de Ministerul Transporturilor:

Autostrada Buzău – Focşani (A7) – finalizată şi deschisă circulaţiei; lotul 1 al Autostrăzii Ploieşti – Buzău (A7) – finalizat şi dat în circulaţie; secţiunile Leghin – Moţca şi Târgu Mureş – Miercurea Nirajului (A8) – contracte semnate, dar cu lucrări incipiente; secţiunile Nădăşelu – Poarta Sălajului (Autostrada Transilvania) – lucrări în curs, termene actualizate de finalizare pentru anul 2026; loturile 1, 3 şi 4 din tronsonul CF Arad – Timişoara – Caransebeş.

Dragoş Pîslaru încearcă să salveze ce se mai poate, afirmând că există negocieri „avansate” pentru ca şase segmente din A7 să fie trecute pe componenta de grant.

El vorbeşte despre sume între 1,5 şi 2,5 miliarde de euro care ar putea fi atrase, dacă aceste tronsoane sunt acceptate de Comisia Europeană.

„La asta lucrăm în acest moment. Deci, practic sunt şase segmente de A7 care nu sunt afectate nici de achiziţii, nici de nimic. Şi mandatul meu de astăzi este cât mai mult din autostrada A7 să intre pe grant. Discutăm de o sumă de între 1,5 şi 2,5 miliarde euro, în funcţie de câte segmente reuşim să introducem în acest moment. Trei segmente sunt mai avansate, am avut un avans major în negocieri pentru a explica atât necesitatea pentru spaţiul fiscal, cât şi faptul că nu avem un risc de implementare şi acum încercăm să vedem dacă putem obţine şi celelalte trei segmente ca să avem practic tot A7 pe grant”, a detaliat ministrul.

Pîslaru acuză erori strategice ale guvernanţilor de până acum şi spune că public că planul „de la început” a fost greşit, dar abia acum, când suntem în pragul pierderii banilor, se caută o strategie unitară.

„Acest deziderat este foarte important, pentru că, spre deosebire de multe alte finanţări, unde am sute – mii de proiecte de urmărit, aici ai o autostradă şi vezi progresul. E cel mai uşor pentru mine să pot să urmăresc progresul pe realizarea unei autostrăzi. Aşa trebuia să fie abordarea de la început, nu să bag fracţionat cinci autostrăzi, ci să pun o autostradă cap-coadă şi să zic asta e autostrada PNRR-ului, o pun pe grant şi mă asigur că în patru ani o fac. Acum am ajuns în ceasul al 12-lea, măcar pe asta pe care putem să facem să ştim că PNRR-ul mă lasă aşa şi loturile astea, şase bucăţi, se fac în timp”, a mai spus el în cadrul conferinţei.

Cum stă România la absorbţia fondurilor europene?

Când vine vorba despre absorbţia fondurilor europene, Pîslaru susţine că România este peste media Uniunii Europene.

„Conform datelor furnizate de Comisia Europeană, România este în acest moment peste media Uniunii Europene la absorbţia fondurilor europene. Media este de 11,4% şi noi suntem astăzi la 16,3%. Valoarea de 16,3% este a doua cea mai mare sumă în termeni absoluţi pe care România o are, 5,64 miliarde de euro, avem peste 5.800 de proiecte în implementare în acest moment. Prin urmare, ce aş vrea să vă dau ca perspectivă este faptul că faţă de anul trecut, când eram la procent sub 5%, există o accelerare”, a detaliat el.

De asemenea, ministrul spune că România este foarte aproape de finalizarea renegocierii PNRR.

„Speranţa noastră este că astăzi, când am apel cu Celine Gauer, şi mâine. când mai sunt de rezolvat ultimele lucruri tehnice, să închidem un acord pe sumele din componenta de grant şi investiţii. Asta ne-ar permite ca în august să pregătim documentele necesare pentru evaluarea Comisiei ce va avea loc în septembrie. De la peste 580 de jaloane, vom putea ajunge la o înjumătăţire şi la o simplificare a descrierii acestora. Asta ar însemna că în septembrie Comisia să îşi termine evaluarea, ca pe 20 octombrie la ECOFIN să avem planul aprobat şi noul cadru pentru a formaliza aceste elemente”, a completat Dragoş Pîslaru.

Ce a mai declarat Dragoş Pîslaru, ministrul proiectelor şi investiţiilor europene, în cadrul conferinţei de presă:

♦Lucrăm la cererea de plată 4 din PNRR, pe care vrem să o depunem imediat, în 2-3 zile după confirmarea în Consiliu. Planul este ca în luna decembrie să putem încasa banii pe cererea de plată 4.

♦Încercarea acestui Guvern a fost de a convinge Comisia Europeană să păstrăm o serie întreagă de proiecte care fuseseră considerate irecuperabilă de către Comisia Europeană, să accelerăm şi să găsim soluţiile pentru ca ele să nu fie pierdute din PNRR. Veştile bune sunt că, pentru valul de renovări, Ministerul Dezvoltării este acum în negocieri şi pare că va câştiga 180 mil. euro. Ministerul Mediului se uită la o alocare suplimentară faţă de poziţia iniţială a Comisiei de 200 mil. euro pe proiecte de apă-canal şi pe lucrări legate de deşeuri, în partea de gunoi, Ministerul Energiei are confirmată investiţia pe partea de hidrogen.

♦Una din veştile cele mai bune este faptul că am reuşit ca, pe lângă cele 5 spitale pe care le aveam iniţial pre-agreate cu Comisia Europeană, să avem alocare suplimentară pentru încă 260 mil. euro pentru trei spitale, Zerlendi, Constanţa şi Spitalul Inimii de la Târgu Mureş.

♦În ciuda limitărilor şi constrângerilor bugetare, suntem în dialog cu Ministerul Educaţiei pentru a continua măsurile legate de vouchere pentru elevi. Discutăm aici de un sprijin financiar de 500 lei pe copil pe an şcolar, care e un sprijin foarte important, de un grup ţintă de circa 660.000 de elevi. Suntem acum în discuţii pentru a vedea modul în care aşezăm măsura în final. Dar vestea este că avem alocarea necesară pentru a putea sprijini elevii care sunt în zona aceasta de risc de abandon şcolar. Această măsură, de altfel, este în perfectă armonie cu măsura de pe măsurile din PNRR, legate PNRAS, deci de planul naţional de reducere a abandonului şcolar.

A doua măsură despre care vreau să vorbesc este puţin mai controversată, nu că ar fi o problemă cu motivul ei, dar este legată de modul în care s-au întâmplat lucrurile. Cred că este important să avem o informare corectă. Este vorba de voucherele pentru profesori. A fost o grevă în 2023 care a declanşat nişte măsuri, nişte vouchere electronice pentru cadre didactice de 1.500 lei pe an şcolar.

♦Constatarea pe care am avut-o cu un raport al Autorităţii de Audit şi al Curţii de Conturi este că cele două plăţi iniţiale care au fost date pe cei doi ani şcolari de când a început măsura sunt bani care nu pot fi decontaţi pe fonduri europene. Practic, discutăm aici de 80 de milioane de euro care nu sunt recunoscuţi de Comisia Europeană. Comisia spune că măsurile acestea ar fi trebuit să aibă nişte condiţionalităţi, adică să nu fie date şi personalului administrativ, să fie date pentru cursuri şi formarea cadrelor didactice, pentru că ăsta era scopul programului.

♦Nu era vorba doar să compenseze veniturile profesorului, ci minimum 50% din aceste sume ar fi trebuit să fie date pentru pregătirea profesională a profesorului. Prin urmare, suntem acum în situaţia în care, constatăm această situaţie de neeligibilitate a sumelor acordate pentru profesori şi asta înseamnă pică pe bugetul de stat din trecut. Pe de altă parte, vestea bună este că lucrăm cu Ministerul Educaţiei pentru a decide forma de continuare a acestei scheme.

♦Comisia Europeană a confirmat că dacă introduce elementele care să alinieze măsura cu planul, evident, măsura poate să fie eligibilă. Acum ţinem să vedem că această măsură continuă şi că poate fi decontată din bani europeni, pentru că banii naţionali nu există în perioada asta, având în vedere deficitul bugetar.