Ce a accelerat formarea aliantei autocratilor globali, vazuta clar la parada de la Beijing. Analiza din presa britanica

O alianță tot mai clar conturată între liderii autoritari ai lumii oferă indicii despre reconfigurarea echilibrelor globale – un proces accelerat, spun unii analiști, chiar de presiunile exercitate de președintele american Donald Trump , atât asupra aliaților, cât și asupra adversarilor, scrie The Guardian. Miercuri, în Piața Tiananmen din Beijing, în fața a peste 50.000 de spectatori, președintele Xi Jinping a apărut zâmbitor și încrezător. De o parte a sa – liderul nord-coreean Kim Jong-un. De cealaltă – președintele rus Vladimir Putin , considerat de Beijing un „prieten vechi” și principal aliat împotriva ordinii internaționale conduse de Statele Unite . Este pentru prima dată, după Războiul Rece, când liderii acestor trei state se afișează public împreună, într-un asemenea context. „Omenirea se confruntă din nou cu o alegere: între pace și război, între dialog și confruntare”, a transmis Xi, într-un discurs în care a reiterat angajamentul Chinei față de o „dezvoltare pașnică”. Mesajul a fost însă puternic contrastat de realitate: sub tribuna oficială a liderului chinez a defilat cea mai amplă paradă militară organizată vreodată de China – o demonstrație de forță care a inclus rachete cu capacitate nucleară, drone submarine și zeci de mii de soldați în pas sincron. Ads Simboluri și semnale Parada a marcat 80 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, dar și o ocazie pentru Partidul Comunist Chinez de a-și reafirma legitimitatea istorică și autoritatea politică – atât pe plan intern, cât și internațional. Pentru Xi, confruntat cu o economie fragilă și cu presiuni comerciale din partea Statelor Unite, momentul a fost și un exercițiu de mobilizare națională, menit să consolideze sprijinul intern. „Astfel de evenimente nu sunt despre construirea de punți, ci despre construirea unui teatru politic”, a comentat Yu Jie, cercetător la Chatham House. În același timp, la Paris, liderul ucrainean Volodimir Zelenski se întâlnea cu aliați din Europa pentru a discuta viitorul unei Ucraine marcate de conflictul izbucnit în 2022. Summitul, condus de Franța și Regatul Unit, s-a desfășurat în absența Statelor Unite – un detaliu deloc neglijabil în noua configurație globală. Ads Dacă o parte a lumii urmărea parada militară de la Beijing, cealaltă încerca să contureze o arhitectură de securitate pentru Ucraina postbelică. Imaginea unei lumi împărțite între o alianță anti-occidentală, condusă de China, și o coaliție de democrații occidentale, dar fără liderul său tradițional, este tot mai clară. „Axa instabilității” și tensiunile din interior Participarea lui Putin, Kim și altor lideri considerați paria pe scena internațională a fost atent observată în capitalele occidentale. Reuniunea a fost descrisă de unii oficiali europeni drept „o alianță autoritară care urmărește o nouă ordine mondială”. Cu toate acestea, analiștii avertizează că imaginea de unitate ascunde fisuri. De exemplu, relația dintre Beijing și Moscova , deși declarată „fără limite”, este în realitate mai prudentă. China ezită adesea, atentă la reacțiile din partea NATO și a Uniunii Europene. Ads Un expert chinez, citat sub anonimat, subliniază că „China doar pretinde că are o relație solidă cu Rusia , dar evită implicarea directă, pentru a nu atrage represalii din partea Occidentului”. Faptul că Moscova a apelat la Phenian – și nu la Beijing – pentru sprijin militar suplimentar, inclusiv prin trimiterea a aproximativ 15.000 de soldați nord-coreeni, a fost interpretat ca un semnal al limitelor acestei alianțe. La rândul său, Xi Jinping a avut întrevederi oficiale cu Kim Jong-un, reiterând ideea unei „prietenii tradiționale între vecini buni și camarazi de arme”. O paradă a puterii – dar și a fragilității Pe fondul unui conflict comercial cu SUA și al unei economii care încetinește, parada militară a oferit și ocazia prezentării unor noi capabilități militare chineze. Printre ele, rachete hipersonice, drone stealth, avioane de război electronic și un sistem nuclear triadă – capabil să lanseze atacuri de pe uscat, din aer și de pe mare. Ads „Știam că China are un arsenal nuclear diversificat, dar imaginea prezentată acum confirmă în mod vizual această capacitate”, a afirmat Jennifer Parker, expertă în studii navale la Universitatea din New South Wales, Canberra. Totuși, niciuna dintre aceste arme nu a fost testată în condiții reale de luptă. Dincolo de aparențe, China continuă să se confrunte cu provocări semnificative – de la probleme economice interne până la incertitudinile legate de relațiile comerciale cu Washingtonul. „China este departe de a putea sau de a dori să înlocuiască SUA ca furnizor global de bunuri publice”, consideră Alicja Bachulska, analistă la Consiliul European pentru Relații Externe. „Dar profită de haosul actual pentru a se poziționa ca partener de încredere – în contrast cu o Americă dominată de impredictibilitate sub Donald Trump.” Diplomatie vestimentară Într-o regie impecabilă, până și alegerea vestimentației liderului chinez a fost încărcată de semnificații. Xi Jinping a purtat costumul Mao – o ținută simbolică, asociată cu sobrietatea, spiritul revoluționar și respingerea decadentei occidentale. Este același tip de costum purtat de Mao Zedong în 1949, la proclamarea Republicii Populare Chineze. „Costumul este încărcat de simbolism politic”, a explicat Sari Arho Havrén, expertă la Royal United Services Institute. „Reprezintă continuitatea Partidului Comunist și ruptura față de Vest.” Deși în mod obișnuit Xi preferă costumul occidental pentru întâlnirile diplomatice, alegerea ținutei în astfel de ocazii este un mesaj în sine: reafirmarea identității politice a Chinei și revendicarea poziției sale în fața unei ordini globale în schimbare.

Ce a accelerat formarea aliantei autocratilor globali, vazuta clar la parada de la Beijing. Analiza din presa britanica

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ