Ministrul de Finanţe Alexandru Nazare a anunţat ieri o parte din pachetul 2 de măsuri fiscale, într-o conferinţă de presă la Guvern. Printre acestea au fost mai multe măsuri controversate, cum ar fi modificarea impozitului pentru multinaţionale, implementarea unei taxe de 25 de lei pentru coletele extracomunitare în valoare de sub 150 de euro, majorarea[...]

Ministrul de Finanţe Alexandru Nazare a anunţat ieri o parte din pachetul 2 de măsuri fiscale, într-o conferinţă de presă la Guvern. Printre acestea au fost mai multe măsuri controversate, cum ar fi modificarea impozitului pentru multinaţionale, implementarea unei taxe de 25 de lei pentru coletele extracomunitare în valoare de sub 150 de euro, majorarea capitalului social necesar unui SRL de la 1 leu la 8.000 de lei, etc.

Vedeţi mai jos discursul integral al ministrului de Finanţe, pe teme de discuţie

Alexandru Nazare: O să prezentăm astăzi, cu ocazia publicării spre consultare a componentei fiscale a pachetului doi, o serie de măsuri pe care le propunem în acest sens şi o să încep prin a enumera măsurile care, din punctul meu de vedere, sunt foarte importante ca şi impact economic, în special în zona de investiţii.

Schimbarea modului de impozitare al multinaţionalelor

Principala chestiune pe care vreau să o subliniez aici este că vom schimba paradigma în privinţa modului în care tratăm companiile multinaţionale.

Despre companiile multinaţionale s-a vorbit foarte mult şi s-a făcut destul de puţin în foarte mulţi ani de zile şi pot să vă spun, din experienţa acestor săptămâni, luni de zile, de când am preluat mandatul, că nu am găsit foarte multe urme de acţiune în ANAF în privinţa supravegherii transferurilor de profituri artificiale ale multinaţionalelor. Nu am găsit nici măcar o evidenţă clară a sumelor care sunt transferate către afiliaţi.

Deci, începem un exerciţiu complet nou, care, în paralel, va însemna şi o întărire a direcţiei de preţuri de transfer din ANAF, care a fost în ultimii 4 ani văduvită de foarte multe resurse, fie că sunt umane, fie că sunt materiale. Efortul este mai amplu. De unde am plecat: am plecat de la nişte evidenţe cuantificabile. În evidenţele ANAF există categorii de cheltuieli ale multinaţionalelor în relaţia cu persoanele afiliate şi vorbim aici de management – fee-uri, de cheltuieli de administrare, vorbim de proprietate intelectuală, vorbim de dobânzi intra-grup şi vorbim de consultanţă. Aceste cheltuieli apar, în momentul de faţă, evidenţele pe care aceste companii le raportează şi vrem ca de acum încolo să ne raportăm în special la aceste cheltuieli care sunt susceptibile sau, să spun, pricinoase ale multinaţionalelor prin care în mod tradiţional să transferă profituri.

De ce facem acest lucru?

Pentru că vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaţionale care în fapt îi cumva îi opreşte, previne creşterea economică, previne investiţiile acelei companii la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaţionala respectivă îşi exportă profit. Ca atare, pe aceste patru categorii pe care le-am identificat deja avem un volum de calculat pentru anul 2024 de aproape 15 miliarde de lei în relaţia cu afiliaţi. Ca atare, am creat o nouă formulă de taxare, inspirat fiind din taxa care e folosită în Statele Unite cu un trigger de 3% pe aceste patru categorii de cheltuieli, astfel încât tot ce depăşeşte acest 3% să fie considerat nedeductibil.

În fapt, ce facem? Permitem nişte cheltuieli deductibile de la un nivel minimal de 3% tot ce depăşeşte acest 3% este taxat cu 16%. Ca atare, ne aşteptăm la un efect şi în creşterea impozitului pe profit şi ne aşteptăm la o evidenţă mult mai clară a acestor zone care au fost dintotdeauna susceptibile în zona de export de profit a multinaţionalelor.

Acest impozit este, practic, va fi construit pentru anul 2026 având ca bază anul 2024 şi credem noi că va targeta mult mai bine această zonă de export de profit. Propunerea noastră e ca noua taxă pe afiliaţi pe care o propunem astăzi să înlocuiască impozitul pe cifra de afaceri care funcţionează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro. De ce vrem să înlocuiască? Pentru că vrem investiţii.

Pentru că avem o creştere economică în decelerare, pentru că avem investiţii străine care scad la primele cinci luni ale anului cu 30% şi pentru că trebuie să fim pregătiţi în orice moment pentru o recesiune, având datele economice la zi de astăzi care ne indică acest lucru, că trebuie să fim pregătiţi în orice moment pentru o recesiune şi trebuie să anticipăm acest lucru. Ca atare, odată cu eliminarea, inca ne aşteptăm de la companii, bineînţeles, să aibă o altă atitudine faţă de investiţii în România. Această taxă a fost, în formula actuală, încă de la modul în momentul în care a fost ea introdusă în Parlament, a fost şi atunci un amendament care să înlocuiască inca targetat, aşa cum propunem astăzi nu a fost adoptat. La adoptarea inca ne-am aşteptat la 5-7 miliarde încasări, avem 1,2 miliarde încasări. Este clar că această taxă nu şi-a atins efectele şi nici măcar nu a targetat zona de cheltuieli a multinaţionalelor, care era cu adevărat sensibilă, ce a targetat practic toată activitatea lor economică. Nu trebuie să targetăm activitatea economică a multinaţionalelor. Multinaţionalele trebuie să investească în România, trebuie să avem, să încurajăm şi alte multinaţionale, să vină România să creeze locuri de muncă, să creeze plus valoare. Dar când vine vorba de cheltuieli cu afiliaţii, când vine vorba de preţuri de transfer, trebuie să plătească impozit pe profit în România. Iar acesta este mesajul pe care vrem să-l transmitem prin această nouă formulă pe care o introducem astăzi. O nouă abordare, o nouă paradigmă în privinţa tratării multinaţionalelor.

Taxa pe coletele extra-comunitare

O să trec prin cele mai importante măsuri care vor apărea în documentul care care va fi publicat astăzi pe site-ul Ministerului de Finanţe.

O a doua măsură se referă la o taxă pe fluxurile extra-comunitare de colete. Ce se întâmplă în acest în acest domeniu? La nivel european, fluxurile extra-comunitare de colete, mă refer la coletele sub 150 euro, au crescut de la 1 miliard la 4 miliarde în ultimii 4 ani.

În România, aceste fluxuri au crescut de la câteva mii de colete pe zi 3.000-4.000 de colete de pe zi la 225.000 de colete pe zi. Astăzi sunt foarte mulţi antreprenori români, vorbim de aproape 40.000 de antreprenori români care vând în online şi care au fost profund afectaţi de această creştere a coletelor din zone extra-comunitare. Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse din zona extra-comunitară. Sunt efecte de mediu, sunt efecte logistice, pentru că logistica de a muta atâtea colete la o creştere atât de mare este mult mai complicată.

Vorbim şi de riscuri în privinţa contrafacerii şi a verificării acestor colete, pentru că posibilităţile de a verifica un număr atât de mare de colete sunt mult mai mici şi resursele statului în această privinţă sunt mici. Ca atare, propunem o taxă fixă de 200, de 25 lei pentru fiecare colet de 150 euro, iar această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, astfel încât să prindem acolo şi coletele care vin direct din zone extra-comunitare în România şi cele care vin prin alte hub-uri în România. Evident că odată instituită taxa, cei care vor să-şi stabilească hub-uri logistice în România şi vor să distribuie din România nu vor mai trebui să plătească aceşti bani. Invităm pe această cale, dacă vor să facă business în România, să vină să-şi stabilească hub-uri logistice în România.

Reorganziarea ANAF

O să trec acum la la măsurile care privesc activitatea ANAF şi activitatea Ministerului de Finanţe. Componenta fiscală a acestui pachet este una de echilibrare, de echitate şi de încurajare a conformării fiscale. Reglăm în primul rând relaţia dintre Ministerul de Finanţe şi ANAF. Această relaţie a fost tensionată, iar rezultatul acestei tensiuni de-a lungul anilor s-a văzut în nivelul foarte slab de colectare. Introducem un text prin care, în privinţa activităţilor specifice, ANAF va fi coordonat de Ministerul de Finanţe. Ministerul de Finanţe are responsabilitatea şi în privinţa construirii bugetului şi în privinţa colectării, iar în privinţa activităţilor pe care ministerul le are trebuie să poată coordona acolo, pe domeniul său de specialitate, ANAF. Nu vom face acest lucru pentru activitatea de control. Activitatea de control rămâne în gestiunea ANAF, dar în toate celelalte activităţi de coordonare o vom face.

De ce?

Pentru că, până acum, era această activitate era reglată doar din dintr-un singur cuvânt. Că ANAF este subordonat Ministerului de Finanţe, dar, în fapt, în spatele acestui cuvânt nu era absolut nimic. Nu exista niciun fel de coordonare şi trebuie să avem responsabilităţi şi trebuie să avem coordonare dacă vrem să avem rezultate.

Cum am mai spus, reiau ideile legate de testele de integritate pentru ANAF, pentru Autoritatea Vamală Română şi pentru ONJN, avem nevoie să instituim această măsură tocmai pentru a putea acţiona atunci când avem persoane suspecte sau sus suspectate de diverse activităţi frauduloase în oricare din aceste instituţii, mai ales în zona de control, să putem face teste de integritate, iar acei funcţionari care sunt suspecţi să poată trece prin aceste filtre. Cred că e o chestiune sănătoasă, nu o face doar România, o face şi Italia, o fac şi alte ţări tocmai pentru a cultiva integritatea în aceste zone.

Introducem, de asemenea, body-camuri pentru activitatea de control din ANAF, pentru activitatea de control a Vămii şi pentru zona de control din ONJN. Avem nevoie de astfel de măsuri tocmai pentru a avea o transparenţă a modului în care activitate de control, fie că e vorba de ANAF sau Antifraudă sau vamă, se întâmplă. Avem nevoie de transparenţă în aceste controale. Deci, practic, aceste lucruri nu erau legiferate. Ele vor intra în pachetul doi tocmai pentru a ne crea baza de a achiziţiona aceste lucruri şi a le pune în în valoare.

Schimbarea eşalonării datoriilor

Schimbăm filozofia în privinţa modului în care se fac eşalonările. Avem trei tipuri de eşalonări: eşalonarea simplificată, eşalonarea clasică şi eşalonarea cu risc fiscal mic.

Eşalonarea simplificată a fost adoptată în pandemie şi a produs efectele în pandemie, dar ca multe alte lucruri care au fost iniţiate în pandemie, a fost permanentizată.

Este vorba de un fel de credit cu buletinul aplicat companiilor, dar care nu acordă statului măsuri suficiente astfel încât să-şi recupereze sumele atunci când aceste companii nu plătesc. Şi avem companii care au plecat de la o datorie foarte mică, de la poate 100.000 lei şi au ajuns la zeci de milioane şi nu este un caz. Sunt foarte multe cazuri în care aceste companii au ajuns să acumuleze datorii foarte mari şi nu este vorba doar de eşalonarea simplificată. Vom regândi sistemul de eşalonări astfel încât să permitem contribuabililor corecţi, care chiar au nevoie de o eşalonare, să o facă, să-i ajutăm, dar, în acelaşi timp, prevenind abuzurile şi prevenind abuzul de aceste facilităţi acordate, care, din nefericire, se vede atunci când ne uităm la arieratele pe care le au aceste companii şi la numărul de debitori, care sunt foarte mulţi. Spre exemplu, la eşalonarea simplificată mai avem 3 miliarde de recuperat.

Pentru celelalte tipuri de eşalonări, că e vorba de o companie care are mai puţin de 12 luni, nu aveam niciun fel de măsură asiguratorie. O companie nouă vine direct în eşalonare. Aceste companii vor trebui să prezinte garanţii. Şi am introdus un contract de fideiusiune pentru aceste companii şi nu doar pentru acestea, ci şi pentru celelalte tipuri de eşalonări, astfel încât să avem garanţii suficiente că vom recupera banii.

De asemenea, termenele pe care le aveau aceste companii până acum, pe diverse tipuri de eşalonări, inclusiv la restructurare, se reduc. Vă dau un exemplu: de la 180 la 60 de zile, pentru că ei, practic, odată ce-şi luau eşalonarea, îşi eşalonau şi datoriile curente şi, din cascadă în cascadă, din eşalonare în eşalonare am ajuns în anumite cazuri, inclusiv cazul pe care l-am anunţat ieri. Am ajuns la sute de milioane, datorii, companii care intră în concordanţă sau în insolvenţă, după caz, după care statul trebuie să consume resurse de toate felurile să recupereze acei bani.

Modificarea transferului acţiunilor unui SRL cu datorii

Vom sancţiona penal cesionarea părţilor sociale deţinute într-o societate comercială cu răspundere limitată, în situaţia în care societatea are obligaţii bugetare neachitate, iar cesionarea se dovedeşte că s-a realizat în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale. Vom închide acest capitol în care diverse firme erau vândute cu datorii tocmai pentru a scăpa de datorie. Nu se mai pot cesiona acţiuni acolo unde există datorii.

Împreună cu ONRC şi Ministerul Justiţiei, am gândit un mecanism în care cei care cumpără o firmă sau vând o firmă, acolo unde nu sunt datorii, nu e nicio problemă, dar acolo unde există datorii trebuie să prezinte dovezi, ori fie că sunt plătite, fie să arate măsuri asiguratorii în privinţa acelor datorii, tocmai pentru a nu muta aceste datorii pe o firmă oarecare, după care firma să intre în activitate şi după care noi să nu mai putem, statul să nu mai poată recupera nimic.

Obligativitatea firmelor să deţină card şi cont bancar

În privinţa propunerilor care vizează conformarea la plată, una dintre măsuri se referă la creşterea transparenţei şi trasabilităţii operaţiunilor de încasare şi plată în relaţiile comerciale dintre operatori. Am constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar, nu au un cont în bancă şi, bineînţeles, nici card. Şi am constatat că o mare parte din aceste companii au datorii la stat de peste 1,7 miliarde de lei.

Ponderea companiilor care nu au relaţii cu nicio bancă şi nu fac niciun fel de rulaj prin bănci este extrem de mare dacă ne raportăm la numărul total de companii. Practic, aproape jumătate din companiile active, dacă ne uităm bine, nu au un card bancar şi pe această cale instituim obligaţia prin care persoanele juridice să deţină un cont în bancă. De asemenea, instituim obligaţia pentru bănci să deschidă cel puţin un cont pentru acele companii, ca să avem vizibilitate şi să avem o trasabilitate a plăţilor. Persoanele fizice, bineînţeles, sunt libere să folosească şi cash şi card. Nu există vreo obligaţie aici, dar dacă vorbim de persoane juridice şi dacă vorbim de un cuantum atât de mare de companii care nu fac niciun fel de rulaj şi nu avem niciun fel de vizibilitate asupra lor, acesta este un fapt extrem de îngrijorător pe care îl reglăm în acest fel.

O altă chestiune foarte importantă se referă la capitalul social. Din 2020 încoace, capitalul social nu mai este 200 lei. Capitalul social este un leu. Practic, în zona acestor companii cu capital social un leu statul are foarte puţine resurse, posibilităţi de a recupera în momentul în care aceste companii ajungând în activitate insolvenţă, dizolvare, în diverse faze.

Propunem actualizarea cu rata inflaţiei a capitalului social, dar capitalul social iniţial, cel de 200 lei, care nu a fost modificat niciodată din 90 până astăzi. Deci practic propunem stabilirea unui capital social minim de 8.000 lei în cazul societăţilor de tip SRL. Bineînţeles, această chestiune va fi reglată, nu imediat, vor fi norme tranzitorii. Banii care ajung în capital social sunt bani care pot fi cheltuiţi pentru companie, deci nu sunt blocaţi în capital social, dar în acelaşi timp şi statul, în momentul în care aceste companii ajung în insolvenţă, poate să şi-i recupereze.

Eliminarea plafonării de 50.000 lei pentru plăţile cu cardul

O altă chestiune foarte importantă de trasabilitate, se referă la obligaţia operatorilor economici în privinţa acelui plafon de 50.000 lei pentru plăţile cu cardul. Eliminăm acel plafon de 50.000 lei, astfel încât nu avem niciun fel de plafon. Orice comerciant va trebui să ofere atât posibilităţi de plată în cash, cât şi posibilităţi de plată cu orice mijloc de plată electronic. Sunt, în momentul de faţă, peste 300.000 de astfel de cazuri. Nu mai suntem în situaţia din 2021 sau din 2018, când POS-urile erau aveau diverse regimuri. Era foarte complicat să obţii un POS. Acum avem trei variante de POS, e mult mai facil să obţii acest lucru.

Bineînţeles, vom avea în vedere în normele tranzitorii şi regimul unor zone speciale din România, unde nu există internet, ne vom uita şi la aceste zone pentru că probabil că sunt cazuri justificate în anumite zone din ţară, dar acelea acele cazuri sunt excepţia, nu şi regula, avem nevoie să avem o vizibilitate asupra plăţilor de toate tipurile.

În acelaşi timp, am purtat un dialog foarte deschis cu Asociaţia Băncilor, dar şi cu cei care reprezintă aceste mijloace de plată electronică, astfel încât, în paralel cu această măsură, am făcut un apel în întâlnirile cu ei şi fac un apel public şi acum: ca, odată cu adoptarea acestei măsuri, şi din partea acestora să vedem o atitudine diferită în privinţa dobânzilor pe care le practic, astfel încât plata cu cardul să fie să devină mai puţin costisitoare decât este astăzi.

Ne aşteptăm de la ei la un răspuns la acest set de măsuri pe care îl propunem astăzi, trebuie să vedem şi de la aceşti operatori că îşi modifică costurile astfel încât pentru cetăţean să devină mai puţin costisitoare.

Targetarea contribuabililor inactivi

O altă chestiune foarte importantă se referă la contribuabili inactivi. Avem un număr de 462.000 de contribuabili inactivi. Aceştia datorează bugetului de stat 3,5 miliarde de lei. Practic, nu a existat o preocupare până acum în privinţa acestei pături de societăţi comerciale inactive, cu sau fără datorii, dar ele îngreunează foarte mult administrarea fiscală şi chiar dacă aparent nu sunt pe radar, creează datorii. 3,5 miliarde de lei sunt foarte mulţi bani, sunt foarte mulţi bani pentru România. Astăzi nu mai poţi să stai 15-20 de ani în inactivitate fără să te deranjeze nimeni.

Vom crea un regim în care societăţile inactive vor avea termene clare până la care ori se declară activi din nou, pentru cei care sunt în această situaţie complet accidental, din diverse motive, ori vor intra într-o procedură de dizolvare, lichidare şi radiere, după caz.

Că tot vorbeam de capitalul social mai devreme, nu putem să avem un regim atât de facil în privinţa înfiinţării companiilor cu costuri extrem de mici: un leu şi un regim atât de complicat în privinţa desfiinţării lor. Practic, nu le desfiinţăm niciodată. Am găsit inactivi şi de 15 ani şi inactivii care au o vechime mai mare de 3 ani şi aceştia au datorii de 1 miliard jumate. Nu i-a deranjat nimeni cu o floare şi nu se mai poate face acest lucru dacă vrem cu adevărat să ridicăm la suprafaţă şi să reglăm aceste probleme pe fond, care n-au reglate niciodată şi nu-i nici normal pentru toţi contribuabilii corecţi care îşi plătesc taxele la zi, care au actele în regulă, să ai aproape jumătate de milion de companii în inactivitate la care nu se uită mai nimeni nu e deloc corect, pentru că regimul trebuie să fie egal pentru toate companiile.

N-o să trec prin toată prezentarea excaustivă a acestor măsuri. Documentul va fi publicat în consultare astăzi şi vrem ca începând de mâine să facem consultări pe acest text. Avem tot felul de propuneri care se adaugă acestor propuneri pe care pe care le avem astăzi.

Vrem să le dezbatem cu tot ce înseamnă mediu asociativ, cu tot ce înseamnă business în România şi aşteptăm sugestii şi propuneri de completare pe toate propunerile pe care le-am sugerat astăzi. Dacă sunt întrebări.

Sesiunea de întrebări şi răspunsuri

Reporter: Domnule ministru, cam câţi bani va obţine statul în plus în urma acestui pachet şi dacă ne puteţi spune concret cât vă aşteptaţi să aduceţi la buget prin acea taxă de 25 lei pentru coletele extra-comunitare.

Alexandru Nazare: 1,3 miliarde pentru coletele extra-comunitare.

Reporter: Şi pentru tot pachetul, oare?

Alexandru Nazare: La noua taxă pe afiliaţi şi multinaţionale mă aştept între 1,7 şi 2 miliarde de asemenea, iar evaluarea completă a impactului fiscal o vom face când avem toate măsurile integrate. Acestea sunt propunerile noastre pe care bineînţeles că le-am evaluat. Când vom avea toate propunerile, o să avem impactul fiscal integral al pachetului doi.

Reporter: Domnule ministru, Comisia Europeană a cerut ca şi HORECA să treacă la TVA de 21% aş vrea să vă întreb dacă analizaţi această variantă şi când am putea să vedem această majorare a TVA-ului.

Alexandru Nazare: Vom face această analiză pe veniturile obţinute de sectorul Horeca. Vom prezenta analiza Comisiei Europene după care vom lua o decizie.

Reporter: Domnule ministru, este ilegal în România ca o firmă să nu factureze?

Alexandru Nazare: Dincolo de legal şi ilegal, e o practică care este generată de incapacitatea statului de a bugeta corect.

Reporter: Aş vrea să dezvoltaţi această declaraţie. Cu câteva săptămâni în urmă, vicepremierul Dragoş Anastasiu spunea că sunt firme de construcţii care l-au sunat şi care i-au spus că nu facturează 1,5 milioane de euro şi aş vrea să vă întreb cât TVA pierde statul român şi dacă dumneavoastră ştiţi care sunt aceste firme. Dacă i-aţi întrebat de ce nu facturează.

Alexandru Nazare: Cred că pe domnul Anastasiu trebuia să-l întrebaţi să completeze declaraţia, nu pe mine.

Reporter: N-ar trebui ANAF-ul să verifice acest lucru, ca să aducă bani în plus la buget?

Alexandru Nazare: ANAF-ul verifică, să ştiţi şi v-am dat şi exemple mai devreme ce tip de verificări face ANAF-ul astăzi. Deci face foarte multe tipuri de verificări, deja se vede ce verificări face. Cred că problema trebuie reglată din ambele părţi. Trebuie să începem să facem bugete corecte, nu mai putem să lansăm proceduri de licitaţie dacă n-avem bani, dacă nu avem certitudinea că există bani la bugetul de stat în anul curent sau în anii următori. Şi acest lucru este foarte important şi pentru respectul pe care noi îl acordăm mediului economic în general, antreprenorilor români şi străini, mai ales celor români, care nu au acelaşi tip de resurse pe care-l au cei străini, pentru care e mult mai greu să ia un credit, pentru care e mult mai greu să rămână în piaţă, iar acest lucru s-a întâmplat, din nefericire, pentru că au fost pornite foarte multe licitaţii, indiferent de capacitatea de plată pe care o are un ordonator sau altul.

Reporter: O precizare, vă rog, în legătură cu acest nou capital social, această valoare nouă, 8.000 lei. Explicaţi-ne de când se va aplica şi dacă nu cumva va inhiba această iniţiativă economică, în condiţiile în care România are nevoie de creştere economică.

Alexandru Nazare: Este vorba de norme tranzitorii de 2 ani de zile.

Reporter: Deci peste 2 ani o să fie 8.000 lei sau acum intră în vigoare?

Alexandru Nazare: Deci măsura intră în vigoare de la 1 ianuarie, cu norme tranzitorii 2 ani de zile, iar 8.000 lei provine din actualizarea cu inflaţia a capitalului social de 200 lei din anii 90, care nu a fost modificat din anii 90.

Reporter: Explicaţi-ne, vă rog, şi această măsură. Dacă la 1 februarie o firmă se înfiinţează, ce capital social trebuie să aibă?

Alexandru Nazare: Firmele nou înfiinţate vor trebui să aibă noul capital social stabilit prin lege.

Reporter: Domnule ministru, Guvernul Bolojan şi-a propus prin pachetele de măsuri care trebuiau să fie adoptate până la finele lunii iulie să aducă economii şi venituri la bugetul de stat, ca la finele acestui an să obţinem cam 1,8% din PIB. În condiţiile în care se cam bate pasul pe loc cu pachetul doi – e vorba de o decizie politică – pe situaţia actuală s-a pierdut o lună. Câţi bani mai poate să adune statul român pe primul pachet şi pe măsurile acestea care tot sunt prezentate în momentul de faţă, dar nu avem o decizie clară pe pachetul doi. Ştiu că pe primul pachet era vorba, că impactul bugetar era parcă de 0,6% din PIB, pentru că avem evaluarea aceea.

Alexandru Nazare: 0.6 pe venituri.

Reporter: Şi în rest de unde mai facem rost de banii necesar pentru a reduce deficitul bugetar până la finele acestui an? Dacă mai ai şanse să îl reducem la 7,5% din PIB?

Alexandru Nazare: În primul şi în primul rând, coaliţia trebuie să revină la masa discuţiilor. Sunt ministere care au propus componente ale pachetului, vorbim de Ministerul Dezvoltării, vorbim de Ministerul Sănătăţii, vorbim de multe alte idei care sunt practic în lucru în momentul de faţă, dar avem nevoie de decizia coaliţiei pentru a putea înainta cu acest pachet, pe care eu sper din tot sufletul să-l adoptăm în interiorul lunii august, tocmai pentru a putea transmite la Bruxelles în timp util, până la jumătatea lunii septembrie şi cu timp suficient înainte de consiliul din octombrie, că suntem consistenţi în privinţa adoptării măsurilor deja asumate. Aici vorbim de foarte multe lucruri care erau deja asumate prin PNRR şi nerezolvate de ani şi ani de zile.
Reporter: Reformulez. Cât de fezabil mai este în momentul de faţă, după o lună pierdută de discuţii în coaliţie, acea ţintă de 1,8% din PIB, economii şi venituri la bugetul de stat, venituri suplimentare.

Alexandru Nazare: Pot să vă spun că în privinţa primului-ministru cred că s-a văzut foarte clar prin modul în care a acţionat, prin modul în care a fost alături de fiecare ministru care a prezentat un pachet de măsuri, că îşi doreşte s-avem aceste măsuri adoptate cât mai repede şi realizează urgenţa situaţiei. Răspunsul la întrebarea dumneavoastră îl putem da când coaliţia s-a reunit, avem toate componentele pachetului integrate, decizia asupra lor şi impact asupra lor.

Într-adevăr, e justificată întrebarea, pentru că trebuie să acţionăm urgent. Sunt de acord cu dumneavoastră, dar ca să ca să acţionăm urgent avem nevoie şi de acest consens în coaliţie.

Reporter: Între timp, primăriile nu au bani, înţeleg că Primăria Giurgiu deja a fost executată silit. Dacă mai ştiţi astfel de situaţii, dacă sunt mai multe astfel de cazuri şi posibile soluţii de ajutor, pentru că, într-adevăr, domnul Bolojan susţinea că metoda de ajutorare a acestor UAT-uri ţine şi de eficienţa lor, capacitatea lor de a încasa taxe şi impozite şi datoriile pe care le are populaţia. În acest sens, ce se poate face pentru astfel de primării care sunt executate silit?

Alexandru Nazare: Vom analiza aceste situaţii pe baza unor grile. Bineînţeles, Ministerul Dezvoltării are o evidenţă a acestor situaţii. În ceea ce ne priveşte pe noi, Ministerul Finanţelor, vrem să înţelegem foarte clar care e sursa de la care pleacă acest deficit financiar, dacă sunt cheltuieli, dacă sunt… nu ştiu dacă sunt efecte ale formulei de echilibrare, dacă sunt pur şi simplu defalcări, ce tipuri de defalcări în interiorul cheltuielilor UAT-ului s-au făcut, vom face această analiză şi vom vedea care este situaţia per total UAT-uri într-o situaţie similar. Ştiu că practica până acum era ca toate aceste probleme să se rezolve la prima, la a doua rectificare. Cumva, la aceste rectificări de undeva veneau nişte bani. Şi astăzi nu mai pot veni aceşti bani. Pentru că nu mai putem depăşi plafonul de deficit în ritmul şi în felul în care am făcut-o anii trecuţi din multiple motive pe care vi le le-am expus în momentul în care am prezentat pachetul.

Reporter: Şi tocmai pentru că vorbeaţi de rectificare când avem rectificare, pentru că văd că Ministerul Transporturilor solicită 6 miliarde de lei pentru Autostrada A 7, proiectele de infrastructură. Dealtfel, una dintre condiţiile puse de PSD pentru a reveni la discuţiile în coaliţie, să găsească bani pentru a prioritiza proiectele de infrastructură, autostrăzile din zona Moldovei.

Alexandru Nazare: Aş vrea să am o intervenţie separată în privinţa discuţiilor pe rectificare. Ele au loc de câteva zile. Vorbim cu fiecare ordonator, cu fiecare minister în parte, sunt discuţii, e adevărat, sunt discuţii foarte complicate. Nu va fi o rectificare uşor de făcut. Pot să vă spun că din punctul nostru de vedere, al Ministerului de Finanţe, facem toate eforturile posibile să continuăm cât mai multe investiţii, să continuăm investiţii esenţiale. Am avut întâlniri pe această cale, inclusiv cu constructori. Vorbesc de Autostrada Moldovei, ca să înţeleg foarte clar care este stadiul în teren şi perspectivele asupra acestor lucrări. Am reuşit cu nişte eforturi deosebite să obţinem introducerea Autostrăzii Moldovei în componenta nerambursabilă a PNRR-ului, ceea ce nu s-a întâmplat nici înainte de aprobarea PNRR-ului şi la nicio altă renegociere după. Prin această mişcare de a introduce A7 în componenta nerambursabilă, practic garantăm finanţarea pe grant şi finalizarea acestei autostrăzi în timp util.
E adevărat că trebuie să găsim soluţii şi pentru finanţarea autostrăzii până la momentul aprobării în Consiliu ECOFIN a renegocierii, adică vorbim de următoarele trei luni. De ce trebuie să facem asta? Pentru că în componenta de împrumut în Titlu 61 al respectivului minister nu au fost prevăzuţi suficienţi bani pentru a acoperi nevoile de finanţare pe anul curent. De fapt, această problemă este generalizată şi căutăm soluţiile optime să reuşim să facem acest lucru pentru toţi ordonatorii cu probleme.
Reporter: În această dimineaţă a fost o discuţie aici, la Guvern, cu reprezentanţii, cu şefii instituţiilor din subordinea Guvernului. Înţelegem că ar fi vorba de o tăiere de 20% a cheltuielilor cu posturile pe care le-ar fi cerut premierul în următoarele 10 zile. Să vină şefii acestor instituţii cu soluţii pentru reducerea cheltuielilor. Ce puteţi să ne spuneţi, dacă puteţi pune, dacă îmi permiteţi.

Purtătorul de cuvânt: O să fie în câteva secunde. Efectiv în câteva secunde veţi primi comunicatul cu toate informaţiile despre întâlnirea de dimineaţă.

Reporter: În regulă. Legat de pensiile private, de acel proiect care a fost amânat, dacă ne puteţi spune, e pe perioadă neterminată, vor începe de fapt, discuţii la Parlament, poate suferi modificări faţă de forma iniţială? Şi aici vreau să semnalez o o declaraţie a preşedintelui Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat, care spune că nu există nicio problemă legată de plata pensiilor private, fondurile de pensii sunt foarte lichide şi pot face faţă plăţilor fără nicio problemă, inclusiv vârfurilor de plăţi care vor veni, pentru că acesta a fost motivul invocat de Guvern pentru necesitatea acestui proiect.

Alexandru Nazare: Cred că pe acest proiect de lege, care nu a fost introdus în Guvern niciodată după 2016, până la ultima şedinţă de guvern, avem nevoie de o dezbatere largă. Ştiu că inclusiv astăzi, în această dimineaţă, are loc o astfel de dezbatere. Pot să vă spun că şi eu în Guvern, în intervenţia pe care am avut-o pe acest proiect de lege, am cerut ca aceste procente stabilite să fie foarte atent studiate, astfel încât să vedem care este diferenţa între textul aprobat şi solicitările OCDE şi cred că aceste lucruri se vor lămuri prin dezbateri şi prin propuneri în următoarele zile. Ministerul Finanţelor nu este în această privinţă, să zic, în prim-planul discuţiei. Ministerul Muncii a propus proiectul, dar sunt convins că împreună cu toţi colegii, având propuneri noi în privinţa procentelor sau un alt tip de atitudine pe proiect, vom ajunge la o formulă de compromis.
Reporter: Vorbea unul dintre parlamentarii care se ocupă de această zonă de muncă, despre un posibil amendament, cum ar fi în momentul în care ai o problemă medicală să poţi până la urmă să retragi toţi banii. Ar putea fi această o variantă, la ce modificări vă referiţi?

Alexandru Nazare: Nu eu sunt cel care trebuie să prezinte aceste modificări. Este o muncă de echipă. Eu sper ca la finalul dezbaterii să avem toate propunerile pe masă şi să putem anunţa nişte măsuri concrete în privinţa întregului pachet. Deci n-aş putea să vă spun că ceva se pretează sau altceva nu se pretează. Ce am spus deja în Guvern este că trebuie să avem… Trebuie să fim foarte atenţi în privinţa modului în care intervenim în regulile jocului la un anumit moment dat şi dacă o facem, s-o facem extrem de bine justificat. Asta a fost intervenţia din Guvern.
Reporter: Şi aş mai avea o întrebare, pentru că a spus că trebuie să se deblocheze această situaţie din coaliţie, una dintre condiţiile puse de social-democraţi a fost continuarea investiţiilor la nivel local. Ştim că de ceva timp este un blocaj pe Anghel Saligny. Dacă ne puteţi spune dacă varianta propusă de a vedea la rectificare dacă mai rămân bani de la celelalte ministere este una fezabilă, cum deblocaţi situaţia asta şi dacă măsura va intra în pachetul doi sau va fi separat analizată, pentru că e un impediment în momentul de faţă.

Alexandru Nazare: În momentul când vom finaliza discuţiile cu toţi ordonatorii pe rectificare şi o să avem o evaluare foarte clară a tuturor cheltuielilor şi inclusiv a sumelor rămase de cheltuit, cele care sunt în buget şi cele care nu sunt în buget în acest an, o să putem să spunem care e, care este plaja, care este marja în care putem finanţa o investiţie de un tip sau de altul. Eu ce pot să vă spun este că sunt absolut deschis să stau de vorbă, inclusiv la Parlament, cu PSD, cu USR, cu absolut oricine, cu cifrele pe masă, să le prezint situaţia la zi, exact aşa cum este, astfel încât să luăm nişte decizii în cunoştinţă de cauză, decizii care să protejeze România până în octombrie, când vom avea un nou raport de depus şi un nou consiliu de care trebuie să trecem cu bine, dacă ne dorim din să folosim fonduri europene în 2026.

Reporter: Mulţumesc şi doamna Dogiuiu, dacă îmi permiteţi…

Purtător de cuvânt: Hai să terminăm cu domnul, să nu-l ţinem pe domnul ministru şi după aceea rămân aici. Vă răspund. Nu e nicio problemă.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, constructorii atrag atenţia că o parte din măsurile acestui pachet fiscal le-ar putea aduce falimentul sau unii, imposibilitatea de a implementa proiecte cu fonduri europene. Există posibilitatea înfiinţării unui fond de garantare al statului accesibil acestor companii implicate în implementarea proiectelor publice?

Alexandru Nazare: Pot să vă spun că vom căuta soluţii, astfel încât să putem răspunde acestei nevoi, a nevoii justificate a unor companii. Mai ales mă refer aici în special la companiile româneşti, care nu au acces la acelaşi tip de instrumente ca şi companiile care vin din Europa sau pur şi simplu din ţări terţe. Şi din acest punct de vedere am făcut un grup de lucru în Ministerul Finanţelor, unde împreună cu Banca de Dezvoltare şi cu celelalte bănci şi cu Asociaţia Băncilor şi până la urmă, de ce nu, chiar şi cu Banca Naţională, să găsim soluţia optimă în cazul în cazul lor. Că vorbim de garantări, că vorbim de compensări, că vorbim de facilităţi, am avut deja discuţii, aceste discuţii vor continua, pentru că, da, trebuie să identificăm instrumentele optime în situaţia actuală, de a putea răspunde cumva la nevoile acestora şi în acelaşi timp, cum am răspuns şi mai devreme, printr-o bugetare corectă pe investiţii, multi-anuală, putem evita astfel de situaţii.

Reporter: Care ar fi una dintre măsurile propuse la care vă refereaţi, prin instrumentele la care au acces alte companii, şi nu companiile din România?

Alexandru Nazare: Păi, mă refer la companii europene care au acces la credit mult mai ieftin decât companiile româneşti, pentru că dacă ne uităm la cum se iau creditele în Europa, bineînţeles că avem credite mult mai bune, mai ales pentru companii, iar situaţia actuală financiar-fiscal-bugetară a României chiar nu ne ajută deloc în această privinţă. Cu dobânzile mari pe care le avem, sunt dobânzi mari şi pentru stat, sunt dobânzi mari şi în mediul privat. Enorme. Mulţumesc!

Reporter: Bună ziua, domnule ministru tocmai pentru că vorbeaţi despre nevoia de consens politic în coaliţie şi despre nevoia ca liderii coaliţiei să revină la masa discuţiilor, aş reveni puţin la chestiunea investiţiilor din programul Anghel Saligny, pentru că liderii social-democraţi spuneau că este o linie roşie pentru ei continuare acestor investiţii pentru a reveni la masa coaliţiei. Ministrul dezvoltării spunea ieri că pentru a continua 2602. 700 de proiecte ar fi nevoie de 4,5 miliarde de lei. Se pot găsi la rectificarea bugetară sume de un asemenea nivel? Sunt linii.

Alexandru Nazare: Sunt linii roşii pentru partid şi sunt linii roşii pentru ţară. Eu o să-mi iau tot timpul să explic situaţia fiecărui ordonator în parte, să explic situaţia fiscal-bugetară în care suntem astăzi, pentru că nu trebuie să pierdem niciun moment în care să explicăm şi care sunt riscurile şi care sunt consecinţele. Am făcut-o şi pentru situaţia din iulie, înainte de ultimul consiliu. O să fac şi pentru situaţia din octombrie, astfel încât partidele şi, în general, parlamentarii, întreaga clasă politică să înţeleagă pe deplin situaţia financiară în care suntem astăzi şi dacă mă întrebaţi dacă se pot 4 miliarde sau 2 miliarde, sau 7 miliarde, n-o să vă pot răspunde acum, pentru că n-o să-i pot răspunde niciunui ordonator, deşi cer în şedinţele de guvern acest lucru, pentru că nu poţi să răspunzi unui minister când nu ai reglat problema pentru toate, că n-ai o perspectivă clară asupra deficitului în general şi asupra aşteptărilor şi negocierilor cu Comisia Europeană asupra impactului pe care aceste măsuri, toate cumulate, l-ar avea. Aşteptăm o decizie de la Fitch în cursul zilei de mâine. Eu sper din tot sufletul ca toate măsurile pe care le-am luat până acum şi discuţiile pe care le-am avut cu Fitch să aibă efect şi ratingul să ne fie reconfirmat în decizia pe care urmează să o ia Fitch şi poate că şi aceste lucruri trebuie să le explicăm şi mai bine, astfel încât toată lumea să fie conştientă de efortul pe care trebuie să-l facem.

Reporter: Aşa cum arată execuţia bugetară după prima jumătate a anului, domnule ministru, România se mai poate încadra acum în ţinta de deficit asumată iniţial sau vom depăşi unde vom ajunge cu deficitul bugetar în ritmul actual, până la finalul anului.

Alexandru Nazare: Cred că este clar pentru toată lumea şi a fost clar pentru toţi cei care au analizat bugetul României încă din luna iunie că nivelul deficitului, aşa cum este el trecut în buget de şapte unu, nu va fi în niciun fel atins.

Reporter: În negocierile cu Comisia Europeană unde speraţi să ajungem?

Alexandru Nazare: Ipotezele pe care a fost construit acest buget nu sunt ipoteze realiste. Ele în niciun caz nu conduceau la un deficit de şapte-unu. Uitaţi-vă la programarea bugetară. Păi, cum în în trimestrul patru programezi un deficit de 1,2 când în trimestru patru, în ultimele două luni sunt în general 20% din cheltuieli total anul? Deci aceste lucruri sunt destul de de clare. Acum, după finalizarea analizei pe toţi ordonatorii în privinţa rectificării şi după discuţiile cu Comisia Europeană, o să vă pot spune, înainte de adoptarea rectificării, care este ţinta la care ne vom raporta.

Reporter: 8% este o ţintă realist?

Alexandru Nazare: Pot să vă spun că nu începe cu şapte, deci nu vorbim de şapte-unu o să vă spun exact cât va fi în momentul când avem, când avem finalizate discuţiile pe rectificare.

Reporter: Şi dacă mai permiteţi, o ultimă întrebare apropo de consensul politic pe măsurile fiscale negociate în coaliţie, social-democraţi propuneau recent ca acea taxă pe cifra de afaceri de 0,5% să fie generalizată, să se aplice pentru toate companiile care plătesc impozit pe profit. Dumneavoastră anunţaţi astăzi o măsură cumva contradictorie cu această propunere. Cum vedeţi această idee a PSD?

Alexandru Nazare: Vom avea discuţii tehnice interne în care noi ne vom expune argumentele, ei vor expune argumentele pe care le au pentru o măsură sau alta şi la final vom vedea cu ce merge mai departe. Din punctul meu de vedere, această taxă pe cifră de afaceri, ea a fost gândită pentru multinaţionale, în varianta de zero cinci, aplicată tuturor companiilor, va afecta foarte multe companii româneşti mici şi nu va mai avea niciun fel de impact pe companiile mari, adică exact pe multinaţional. Şi asta se vede din modelarea impactului. Toate sumele, două treimi, mai bine de două treimi din suma plătită de multinaţionale nu va mai fi plătită, pentru că trec pe profit şi companiile mici şi mijlocii ajung să plătească 460 de milioane. O să discutăm aceste lucruri şi o să vedem care din variante este varianta optimă.Eu cred că ceea ce am propus noi astăzi e e o variantă care ţinteşte exact acolo unde ne dorim, adică în relaţia cu afiliaţii şi o să încerc să-i conving pe colegi de la PSD că e o variantă mai bună.

Reporter: Domnule ministru, vroiam să vă întrebăm cum vedeţi această majorare? Arată inflaţie la aproape 8% şi dacă ne aşteptăm în continuare la date îngrijorătoare, ţinând cont de faptul că urmează să vedem şi rezultatele primului pachet de măsuri fiscale.

Alexandru Nazare: Sunt de acord cu dumneavoastră şi aceste mesaje le-am transmis şi eu, nu de azi, de ieri, de 2-3 săptămâni şi imediat după ce s-a publicat pachetul unu, da, vom avea un impact asupra inflaţiei, care nu va fi un impact mic. Va fi un impact semnificativ şi care cel puţin în această primă lună provine din creşterea cheltuielilor, din oprirea facilităţilor subvenţiilor pe zona de energie. Aceasta este reacţia la oprirea subvenţiei pe energie. Doar că noi aici avem nişte restanţe la plată către companii foarte mari şi restanţe despre care rareori am vorbit public, dar sunt în jur de şase-şapte miliarde de lei. Noi nu ne mai puteam permite să continuăm cu compensarea în condiţiile în care aveam această sumă enormă pe care nu mai aveam de unde o plăti, că până acuma. am rostogolit-o, am rostogolit-o până la momentul în care nu am mai putut-o plăti deloc.

Deci ăsta a fost primul impact. Impactul provine din zona de energie. Partea bună, în schimb, este că ceea ce spune şi inclusiv ceea ce a spus guvernatorul şi Banca Naţională ieri, că această creştere a inflaţiei este temporară, revine în intervalul de referinţă şi chiar mai jos la decembrie anul viitor. Deci practic parcurgem o perioadă temporară de creştere a inflaţiei, iar toate măsurile de consolidare fiscală care diminuează deficitul sunt măsuri care temperează şi inflaţia concomitentă. Deci, eu cred că în această privinţă trebuie să fim consistenţi, să continuăm cu măsurile de de consolidare fiscală, iar aceste măsuri de consolidare fiscală se vor vedea şi în modul în care evoluează inflaţia.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, vreau să vă întreb despre un proiect care are apărut în spaţiul public în ultimele zile, şi anume metroul din Cluj, în contextul în care a fost exclus din PNRR. Înţelegem pe surse de la Ministerul Transporturilor că se caută în aceste zile o sursă alternativă de finanţare. Dumneavoastră, având bugetul în faţă, identificaţi o astfel de sursă alternalternativă, în sensul în care poate bugetul naţional să susţină un asemenea proiect.
Alexandru Nazare: Cred că toate proiectele care sunt în situaţia în primul rând aş spune că e o nenorocire că am pierdut 7 miliarde de euro din PNRR, Este fără precedent, nu s-a mai întâmplat niciodată în relaţia cu Uniunea Europeană sau cu un program de finanţiare să pierdem atât de mulţi bani care erau disponibili la dobânzi foarte bune în comparaţie cu dobânzile pe care le plătim din piaţă şi toate aceste proiecte începute care nu mai sunt prinse din diverse motive în PNRR. Pentru aceste proiecte trebuie să facem un grup de lucru care să studieze posibilităţi de finanţare a lor din varii surse, din toate sursele pe care le avem şi să vedem care sunt sursele optime per proiect, tipologia proiectului, calendarul de lucrări, modalităţile de plată, vârfurile de plată. Toate aceste lucruri trebuie studiate tocmai pentru a crea un mix de finanţare care să fie optim.
N-aş putea să răspund pentru un proiect sau altul. Pot să spun că situaţia de astăzi este o situaţie extrem de complicată, în care ar trebui să ne axăm pe finalizarea proiectelor pe care le avem în PNRR astăzi, pentru că nu trebuie să uităm, mai avem 12 luni în care mai putem de acum încolo să finalizăm PNRR-ul. Nu mai avem luxul de acum 4 ani, de acum 5 ani în care am vorbit foarte mult, nu acum suntem în zona de implementare şi trebuie să fie punct ochit, punct lovit. Proiectele rămase trebuie să meargă înainte.

Reporter: Şi având în vedere ceea ce a spus, dacă în urma acestui grup de lucru nu se găseşte o sursă de finanţare, nu se găsesc banii, putem considera că acest proiect devine un eşec?

Alexandru Nazare: Sunt foarte multe ipoteze pe care mi le spuneţi acum, Dacă facem un grup, nu găsim. Eu vă spun ce cred că ar trebui făcut şi ce cred că se va face în ritm imediat. N-aş putea să vă spun ce se întâmplă dacă grupul respectiv nu găseşti o sursă. Eu cred că ar trebui să ne dăm toată fiinţa să găsim surse şi într-adevăr, pentru unele proiecte n-aş putea să spun dacă e vorba de acest proiect sau de altul nu vom găsi sursă în plan imediat, dar o putem găsi în coeziune sau într-o altă formă de finanţare, diverse forme de finanţare pe care le avem astăzi, dar trebuie să fim foarte corecţi şi să spunem de la bun început ce proiect se potriveşte, unde? Iar această sarcină nu este a mea, nu-i a Ministerului de Finanţe, e a Ministerului Fondurilor, în principiu, pentru că ei trebuie să vină cu o matrice din care să reiasă prioritizarea acestor proiecte.

Reporter: Bună ziua. În Monitorul Oficial de ieri este un articol care zice că începând cu drepturile salariale aferente lunii noiembrie 2025, salariul de bază pentru personalul nou încadrat în cadrul Curţii de Conturi se majorează cu 40% se potriveşte această măsură cu acest pachet de reducere a cheltuielilor la aparatul de stat?

Alexandru Nazare: Nu se potriveşte.

Reporter: Cum o comentaţi?

Alexandru Nazare: Nu se potriveşte. Ce pot să comentez? Eu personal nu ştiam de această măsură. O să verific despre ce e vorba. M-aţi întrebat dacă se potriveşte deloc. Nu se potriveşte.

Reporter: Bună ziua. Guvernatorul BNR a spus ieri că există riscul unei recesiuni. Dumneavoastră ce consideraţi şi cum vedeţi acest avertisment?

Alexandru Nazare: Da, există riscul unei recesiuni. Cred că e o chestiune absolut normală de care trebuie să luăm act. E un risc real şi trebuie să ne pregătim chiar şi în cazul în care intrăm în recesiune, să avem soluţii să avem măsuri care să facă trecerea prin recesiune cât mai uşoară posibil.

Reporter: Cum ne pregătim pentru recesiune?

Alexandru Nazare: Trebuia să fim pregătiţi deja, pentru că avem o creştere economică care a decelerat în fiecare an timp de 4 ani. Deci nu era aşa de greu de anticipat că ne vom îndrepta la un moment dat către o recesiune, dacă analizam scăderea creşterii economice din fiecare an şi dacă vă uitaţi la ce a pus Consiliul Fiscal la fiecare adoptare de buget, la fiecare rectificare şi ce au spus mulţi dintre analişti că avem foarte mulţi analişti buni în România care au avertizat asupra acestor lucruri şi au avertizat tocmai în sensul în care să putem să luăm măsuri anticiclice şi să punem deoparte resurse pentru stimularea economiei în astfel de situaţii. Eu ce pot să vă spun este că o să fac tot posibilul să găsesc resurse pentru a putea fi pregătiţi în această situaţie, chiar şi în contextul acesta pe care îl parcurgem astăzi.
Dar vă spun că este extrem de dificil şi vă spun adevărul că n-are rost să vă spun altceva.

Reporter: Cum funcţionează Coaliţia de guvernare acum?

Alexandru Nazare: Această coaliţie de guvernare a adoptat pachetul unu. Pachetul I a avut efecte, a avut efecte bune, pentru că pachetul unu practic ne-a permis să reconfirmăm rating, în primul rând să salvăm fondurile europene, să blocăm scrisoarea consiliului în forma în care era şi să oprim penalitatea pe fonduri europene, care ar fi fost aplicată altfel începând cu 2026. Pachetul unu ne-a permis să ne reconfirmăm ratingul, chiar anticipat în privinţa SMP-ului. Vă reamintesc faptul că SMP-ul nu avea programată raportul acum avea programat raport în toamnă şi şi-a devansat raportul şi a reconfirma ratingul, un lucru foarte important. Deci, prin pachetul I, această coaliţie a transmis nişte mesaje. E adevărat că din toate celelalte analize şi ale agenţiilor, şi ale Comisiei, provocarea este să avem o consistenţă în modul în care adoptăm aceste măsuri, să nu ne oprim la pachetul unu, să facem consolidarea cap-coadă.
Şi pentru acest lucru avem nevoie de pachetul doi şi avem nevoie de toate celelalte măsuri şi eu cred că acest lucru discutat în coaliţie, discutat cu toţi liderii coaliţiei, vom ajunge la un consens, pentru că eu nu cred că vreunul din liderii coaliţiei doreşte la evaluarea din octombrie România să fie penalizată. Sunt mult prea mari riscurile pentru România ca în octombrie să să fim să fim penalizaţi.

Reporter: Dar PSD nu mai participă la şedinţele coaliţiei. De asta vă întreb cum funcţionează coaliţia. Au pus nişte condiţii ca să participe.

Alexandru Nazare: Au pus nişte condiţii. Vom discuta şi cu PSD-ul, vom explica situaţia. E normal să ceară lămuriri. Le vom da aceste lămuriri, vom purta discuţii cu toate cifrele pe masă şi sunt convins că că şi colegii de la PSD vor înţelege situaţia prin care trecem astăzi. Cel puţin, vă spun ce ce voi face eu, pentru că vor fi inclusiv discuţii care se vor purta cu ministru, cu la Ministerul de Finanţe pe zona de finanţe în general. Şi asta voi face.

Reporter: Ce se schimbă în relaţia cu ANAF? Dacă ne puteţi da ce înseamnă această coordonare.

Alexandru Nazare: Această coordonare înseamnă că pe domeniile de competenţă ale Ministerului de Finanţe răspunde Ministerului de Finanţe, adică e responsabil în faţa Ministerului de Finanţe pe acea zonă. Cum era înainte? Nu era responsabil. Dacă ministrul de finanţe înainte voia să declanşeze o acţiune în ANAF, nu putea să o facă.

Reporter: Şi legat de creşterea economică, cu ce cifră credeţi că vom încheia acest an sau ce arată datele?

Alexandru Nazare: Nu vreau să mă hazardez. De fapt, discutăm astăzi de o stagnare, este foarte greu de evaluat zona în care vom merge, pot să vă spun, este chiar şi în cazul în care discutăm de o contracţie economică. Nu cred că va fi o contracţie mare dacă reuşim să absorbim fondurile care pe care urmează să le absorbim până în august. De fapt, tot secretul este să ne axăm pe aceste fonduri pe care le avem şi să le cheltuim într-un ritm mult mai accelerat decât am făcut-o până acum. Şi eu cred că aşa ne vom păstra. Ne vom păstra în echilibru, pentru că e foarte important să evităm recesiunea, pentru că o recesiune ar însemna costuri în plus de finanţare. Ar însemna un scenariu complet diferit faţă de scenariu pe care îl parcurgem astăzi.

Reporter: Şi, încă o întrebare: vă coordonaţi cu BNR, aveţi discuţii cu guvernatorul, aţi avut?

Alexandru Nazare: Bineînţeles că avem discuţii şi cred că e şi normal să avem discuţii, cred că e normal să avem. Mergem în faţa agenţiilor de rating care au întâlniri şi cu BNR şi cu Ministerul de Finanţe. Pregătim aceste momente importante pe piaţa internaţională. Cooperarea dintre Ministerul de Finanţe şi Banca Naţională e foarte importantă şi am văzut cum a fost în situaţiile în care n-a fost o cooperare. Deci avem o cooperare bună.

Reporter: O întrebare de follow-up pentru domnul ministru. A spus că la rectificare veţi găsi, căuta toate soluţiile pentru a finanţa cât mai multe proiecte pe infrastructură, probabil şi pe proiectele pe Saligni. Blocarea proiectelor sau finanţării proiectelor pe zona CNI, care sunt acum la stadiul de documentaţie, sunt la stadiul de hârtie, ar putea să reprezinte o soluţie parţială din care să găsească această finanţare pentru a continua proiectele care au un grad de maturitate mai ridicat? Proiectele bugetate.

Alexandru Nazare: Da, bineînţeles că e o soluţie. O analiză, câţi bani sunt acolo, bineînţeles că e o soluţie, dar nu mă refer neapărat la CNI, mă refer la bugetul de stat în general şi nu mă refer la un minister anume, mă refer la sursa buget de stat în general. Cu cât minimizăm cheltuielile pe buget de stat ca să maximizăm spaţiu fiscal pentru PNRR şi fonduri europene, cu atât mai mult vom reuşi să ducem PNR-ul la bun sfârşit în bună regulă anul viitor.

Reporter: Cred că totuşi ajunge o luăm aşa în heavy rotation.

Reporter: Aceste firme care deja sunt în activitate de la 1 ianuarie trebuie să-şi marojoreze şi ele capitalul social la 8.000 lei sau ele rămân cu cât au şi doar cele nou înfiinţate?
Alexandru Nazare: În varianta prezentă, au pe normele tranzitorii 2 ani de zile să-şi completeze capitalul social care, repet, poate fi folosit pentru cheltuieli. Deci nu sunt bani blocaţi.

Reporter: Vă rugăm o clarificare legat de comunicat, pentru că aţi spus că a venit acest comunicat, nu este foarte clar. Referitor la discuţia cu instituţiile din această dimineaţă, înţelegem că premierul le-a transmis să îşi gestioneze fiecare cheltuielile. Nu scrie aici că ar fi impus un procent. Din informaţiile noastre era vorba de 20% pentru reducerea posturilor. Puteţi să ne confirmaţi?

Purtător de cuvânt: S-a cerut o gestionare mai bună. Fiecare trebuie să îşi caute soluţiile astfel încât se doreşte o reducere într-un anumit procent.