Ce este “spirala tacerii” pe care aleg sa o foloseasca unii politicieni ca instrument de campanie. Poate influenta decisiv rezultatul alegerilor

Anul electoral 2024, care are toate tipurile de alegeri, a adus o serie de sondaje, care, în unele cazuri au prezentat diferențe majore unele față de altele, cât și față de rezultatul alegerilor, lucru dovedit odată cu alegerile europarlamentare și locale de pe 9 iunie. În timp ce rezultatele finale pot avea la bază anumiți factori de influență, în cazul sondajelor punctajele se pot schimba și din alte motive. În contextul alegerilor prezidențiale, două sondaje recente schimbă ordinea candidaților în intenția de vot . Un sondaj CURS, prezentat pe 25 august, îl plasează pe premierul Marcel Ciolacu pe primul loc în intenția de vot, având 32%, urmat de șeful PNL , Nicolae Ciucă, cu 19%. Pe locul trei este plasat Mircea Geoană (independent), care nu și-a anunțat încă oficial candidatura, cu 15%, fiind urmat de șeful AUR, George Simion , care are 14% în intenția de vot. Elena Lasconi are 11%, iar Diana Șoșoacă are 5%. În ceea privește alegerile parlamentare, PSD are 34%, iar PNL 24%, având astfel mai multe procente decât candidații la prezidențiale. Peste pragul electoral pentru Parlament mai este plasat AUR, care are 14%, Alianța Dreapta Unită, care are 12%, SOS România cu 5% și UDMR , care are tot 5%, mai arată sondajul realizat în perioada 6-22 august pe un eșantion de 1067 de respondenți, având o marjă de eroare de +/-3. Ads Un alt sondaj recent, citat de Libertatea , îl plasează pe Mircea Geoană în topul intenției de vot, cu 21%, urmat de Marcel Ciolacu care are 17,2% și de Elena Lasconi, care are 15,3%. Pe locul patru este plasat George Simion cu 14,1%, urmat de Diana Șoșoacă, cu 13,9%. Șeful PNL, Nicolae Ciucă, este pe locul șase, cu 7,3. Sondajul, realizat de Verifield, la comanda USR , mai arată că în cazul parlamentarelor, PSD conduce cu o intenție de vot de 29,3%, urmat de PNL, care are 17,8%. Pe locul trei este Alianța pentru Unirea Românilor, cu 16,6%, urmat de USR, cu 13,1%. Pragul parlamentar mai este trecut de partidul SOS România, cu 8,7%. Factori-cheie Directorul Inscop Research a explicat pentru Ziare.com că, în principal, în ceea ce privește diferențele între sondaje și rezultatul final al alegerilor, în unele situații pot interveni factori-cheie care pot modifica votul românilor, la bază fiind situația economică sau cea de securitate națională. Ads „Sunt o multitudine de factori care pot influența rezultatul alegerilor prezidențiale. (…) Războaiele sunt factori care influențează opinia publică. Nu are cum să nu influențeze. Starea economiei, economia este poate principalul factor care influențează intenția de vot”, a explicat Remus Ștefureac, arătând că în contextul războiului de la graniță „se pot activa alte tipuri de îngrijorări, de frici colective și evident o consolidare a intenției de vot pentru acei candidați care sunt mai competenți pe această zonă a securității naționale, a politicii externe”. Diferența rezultatelor În urma alegerilor din 9 iunie, Remus Ștefureac a prezentat diferențele de procente înregistrate față de rezultatele sondajelor realizate în mai și aprilie pentru alegerile europarlamentare. În principal procentele nu au prezentat diferențe semnificative, însă s-au schimbat în cazul Alianței Dreapta Unită (USR, PMP, Forța Dreptei). În cazul alianței PSD-PNL ultima estimare a prezentat o diferență de 4 procente, rezultatul din luna aprilie fiind însă mult mai apropiat. În cazul AUR au scăzut ușor procentele, urcând pentru SOS România. Și în cazul REPER este o diferență de două procente, iar UDMR a obținut cu aproape un procent mai mult. Ads „Sondajele făcute serios nu au greșit chiar dacă datele au fost culese cu două săptămâni înainte de alegeri. Pe alocuri au fost chiar mai performante decât exit-poll-urile din ziua votului. Cât despre sondajele care au manipulat în campania electorală, nu am comentarii. Cel mai simplu pentru fiecare este să urmărească seriozitatea demonstrată în timp a institutelor și să nu mai publice/preia orice grafice fals colorate”, a subliniat la acel moment directorul INSCOP. Influențarea electoratului Nu de multe ori, sondajele au arătat însă diferențe mult mai mari. În context, analistul Adrian Zăbavă a explicat pentru Ziare.com că în unele cazuri sondajele pot fi folosite drept un instrument de campanie. „Diferențele între sondajele pe care le vedem astăzi pot fi legate de chestiuni de cercetare efectivă, de modalitatea de culegere a datelor, dar în principal cred că sunt chestiuni de natură politică. (...) Sondajul de opinie este de foarte mult timp o tactică de campanie, el este folosit pentru a împinge anumite subiecte, pentru a confirma anumite subiecte, pentru a favoriza un candidat sau altul. Acest lucru se poate face efectiv prin publicarea sondajelor pe care partidul sau politicianul le are, dar chiar și prin modificarea cifrelor. (...) Cu siguranță că sondajele de opinie sunt folosite și ca o unealtă de campanie. În consecință, ne putem aștepta ca ele să nu fie conforme cu realitatea, pentru că servesc un obiectiv politic”, a punctat Adrian Zăbavă. Ads Totodată, analistul a punctat că, în ceea ce privește diferența majoră dintre sondaje și rezultatul alegerilor, unul dintre fenomenele care pot duce la un astfel de rezultat este spirala tăcerii, subliniind că prezentarea unor date cu privire la opțiunile de vot ale populației în campanie sau în perioada de precampanie poate influența rezultatul. Alți factori care pot interveni ca urmare a sondajelor, reflectând diferențe în rezultatul alegerilor sunt efectele underdog și bundwagon, însă acestea pot interveni în cazul unui favorit detașat, potrivit politologului George Jiglău, lucru care nu este valabil în prezent, în cazul scrutinului viitor pentru prezidențiale, fiind unul mai atipic. În același timp, politologul George Jiglău a explicat că diferențele majore dintre cifrele sondajelor scade însă și impactul social. „Cred că lumea s-a cam obișnuit cu faptul că cifrele astea care apar nu pot să fie luate foarte în serios și tocmai de asta cred că impactul este relativ scăzut, mai ales pentru sondajele care apar acum. Cred că atunci când ne apropiem de momentul alegerilor, lucrurile vor sta un pic diferit”, a mai explicat George Jiglău.

Ce este “spirala tacerii” pe care aleg sa o foloseasca unii politicieni ca instrument de campanie. Poate influenta decisiv rezultatul alegerilor

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ