Premierul francez François Bayrou a pierdut luni votul de încredere al Parlamentului, guvernul francez picând după doar nouă luni şi punând presiune pe Emmanuel Macron pentru a găsi o rezolvare, notează FT. Bayrou a solicitat sprijinul parlamentului pentru planurile sale de reducere a deficitului bugetar, un pachet de prevedea creşteri de taxe şi scăderi de[...]

Premierul francez François Bayrou a pierdut luni votul de încredere al Parlamentului, guvernul francez picând după doar nouă luni şi punând presiune pe Emmanuel Macron pentru a găsi o rezolvare, notează FT.

Bayrou a solicitat sprijinul parlamentului pentru planurile sale de reducere a deficitului bugetar, un pachet de prevedea creşteri de taxe şi scăderi de cheltuieli în valoare de 44 de mld. de euro, însă spre surpriza sa, deputaţii au votat pentru demiterea guvernului.

Este pentru a treia oară de la începutul celei de-a cincea republici franceze în 1958, când un prim-ministru este înlăturat de parlament.

Moţiunea de încredere a fost respinsă cu 364 de voturi împotrivă şi 194 pentru, în Adunarea Naţională, în timp ce partidele de opoziţie din tot spectrul politic s-au unit împotriva lui.

„Aveţi puterea să doborâţi guvernul, dar nu aveţi puterea să ştergeţi realitatea”, a spus acesta înainte de vot.

Planul său, care includea şi măsura nepopulară de eliminare a două zile de sărbătoare naţională, urmărea să reducă deficitul Franţei la 4,6% din PIB anul viitor, de la 5,4% la sfârşitul lui 2025.

Liderii partidelor de opoziţie au susţinut în parlament că planurile lui Bayrou de reducere a datoriei loveau nedrept în muncitori şi pensionari, protejând în acelaşi timp afacerile şi bogaţii.

Predecesorul lui Bayrou, politicianul conservator Michel Barnier, a pierdut puterea în decembrie anul trecut, după doar trei luni de mandat, în urma unei alte dispute bugetare.

Paralizia politică privind deficitul ţării a speriat investitorii, care au crescut costurile de împrumut de la alegerile anticipate de anul trecut. Franţa are acum a treia cea mai mare povară a datoriei din Europa, cu 114% din PIB, după Grecia şi Italia.