Diaspora poate decide presedintele. Cum pot schima câteva mii de telefoane soarta alegerilor ANALIZA

Departe de casă, dar conectați la realitățile din țară, românii din Diaspora continuă să-și exercite dreptul la vot . Deși prezența fizică a multora dintre ei rămâne redusă, influența lor informală asupra alegerilor prezidențiale din țară este de luat în seamă, spun analiștii. Radu Delicote, expert în marketing politic, a spus, într-o intervenție la rubrica găzduită de Ziare.com - „Cu fața la alegători”, că diaspora acționează ca un vector de mobilizare electorală prin intermediul rețelelor personale, folosind telefonul și mesajele pentru a influența opțiunile de vot ale celor rămași în țară. Deși barierele geografice și logistice împiedică o participare masivă la urne, mai ales în primul tur de scrutin, diaspora poate deveni o forță decisivă între cele două tururi, atunci când mulți români indeciși își hotărăsc alegerea. Radu Delicote susține că această categorie de electorat trebuie înțeleasă nu doar prin prisma opțiunilor politice, ci și a frustrărilor acumulate, a dezamăgirilor față de clasa politică și a tendinței spre activism informal. Mai mult, expertul a punctat asupra percepției greșite că diaspora ar fi exclusiv suveranistă, arătând că preferințele sale sunt diverse și nuanțate. Rolul său rămâne greu de cuantificat prin sondaje, dar potențialul de a influența decisiv rezultatul alegerilor este real. Diaspora poate să întoarcă votul Adevărata forță a Diasporei nu stă neapărat în prezența la vot, ci în influența pe care o exercită asupra celor rămași în țară, consideră consultantul politic Radu Delicote. Această influență nu vine doar din cabinele de vot din străinătate, ci mai ales din telefoanele, mesajele și conversațiile care se poartă, la distanță, cu cei de acasă. Ads „Diaspora, volumic, nu votează atât de mult. Diaspora, dacă stăm să o luăm pe cifrele trecute, votează până într-un anumit punct, dar din perspectivă geografică, din perspectivă de organizare, pentru că eu, de exemplu, ca votant, stau în Spania. Și stau într-un oraș mic din Spania, unde nu am unde să mă duc să votez. Trebuie să mă duc la ambasadă sau la sediul consular al României în Spania, care poate să fie la 80 de km distanță. Acum, mare parte din români nu vor face drumul acesta, să fim serioși. Sau, o parte vor face, dar prea puțin relevant, volumic mă refer. Și atunci, ce fac acești români? Pun mâna pe telefon și sună acasă rudele, neamurile, prietenii, sau le dau mesaj. Așa votează, de fapt, diaspora. Diaspora poate să întoarcă votul cu acest dispozitiv, cu acest device. Asta a făcut-o și în alegerile din 2014”, a spus Radu Delicote pentru Ziare.com. Miza reală, între turul I și turul II În ceea ce privește alegerile prezidențiale din 4 mai, Radu Delicote consideră că miza reală va fi între turul I și turul II. Ads „Ponta vs. Iohannis în turul 2. Diaspora, atunci, iarăși, nu a votat realist în direcția volumică de voturi. N-au fost multe voturi. Ce a fost influența pe care o are? Diaspora are o influență informală foarte, foarte mare la nivelul opțiunii de vot în România. Deci, astăzi, diaspora poate să întoarcă, într-o direcție sau alta, un președinte. Sunt de acord cu ce a spus Traian Băsescu. Nu sunt de acord cu ce a spus Traian Băsescu, astăzi, cu ce se va întâmpla între turul 1 și turul 2. De fapt, acolo e miză. Deci, diaspora se va manifesta, acolo, nu neapărat în turul 1, astăzi. Pentru că, în turul 1, diaspora va avea o influență mult mai mică, comparativ cu ce influență va avea diaspora în turul 2. În sensul în care, sunt convins, și ăsta este, așa, feeling-ul meu de om care a lucrat destul de mult timp și care lucrează destul de mult timp în industria asta, că o mare parte din românii care vor vota nu își vor manifesta opțiunea electorală acum, ci își vor manifesta opțiunea electorală după. Vor aștepta să vadă ce se întâmplă cu locul 1, 2, 3, 4 și după care vor lua, cu adevărat, o decizie între turul 1 și turul 2 de ce. Pentru că există o masă importantă electorală care este dezamăgită de ce s-a întâmplat în noiembrie, frustrată de ce s-a întâmplat, și care, totuși, în momentul de față se simte, poate, prea puțină reprezentată de opțiunea electorală. Și nu mă refer la votanții Călin Georgescu în esență, mă refer la votanții care, pur și simplu, sunt nemulțumiți de actuala clasă politică, într-un fel sau altul. Și atunci știu că trebuie să voteze, așteaptă să vadă ce se întâmplă și își vor manifesta opțiunea de vot, deci o să vedem că vom avea prezență mai mare la vot între cele două turnuri. Iar ca rezultantă acestei prezențe va fi și diaspora, ca efect, pentru că diaspora va influența opțiunea electorală. Ads Și-și sună bunica, își sună nepoții, își sună copiii, și-și sună părinții, și-și sună verișiorii, și-și sună prietenii și spun „Du-te, mamă, du-te, dragul meu, draga mea, și votează cu X ca să...” și acolo atributele poți să curgă. Rămâne moda suveranismului în diaspora? Radu Delicote punctează un aspect esențial: diaspora nu este o masă electorală omogenă. Suveranismul, un curent popular în rândul unor alegători, nu definește întreaga diasporă. În acest context, expertul avertizează că diaspora nu trebuie analizată doar prin prisma etichetelor ideologice sau a rezultatelor din trecut. Deși este adesea asociată cu o preferință pentru candidații reformatori sau antisistem, în realitate, votul din diaspora este mult mai fragmentat și reactiv la contextul electoral de moment. „De o parte da, dar, atenție, o parte nu. Pentru că în turul doi al alegerilor din 2024, diaspora a reușit să o aducă pe Elena Lasconi turul doi. Deci diaspora a avut capacitatea. Călin Georgescu a fost votat în principal în intern, data trecută, și Elena Lasconi a fost votată în extern plus intern. Deci, moda suveranismului de acum are, evident, capacitatea de a aduce voturi pentru Simion sau Ponta, dar s-ar putea să meargă și pe ceilalți candidați. Deci diaspora astăzi, la cum o văd eu, pe lângă că este un mare uriaș necunoscut, nu știm cu adevărat câți români vor vota pe cifre, nu știm cu adevărat câți români au opțiune de vot, sondajele de opinie prea puțin măsoară acolo situația electorală, și atunci, pe bună dreptate că tehnic sunt anumite considerente, și atunci problema este câți cu adevărat mai cred în ce se întâmplă în România vis-a-vis de așa-zisul suveranism, pentru că toți candidații sunt suveraniști într-o formă sau alta, că toți țin cu România. Ads Să fii suveranist înseamnă să fii un candidat pro-România și din programele lor de candidatură am văzut că toți au această idee și e perfect normal, adică aici nu văd o problemă. Dar, iarăși, e o dilemă și e o temă foarte interesantă, câtă diaspora unu - va merge la vot, doi - câtă diaspora are deja o opțiune electorală cristalizată și trei - dacă va suna acasă. Cred că punctul trei e cel mai important, pentru că acolo, de fapt, poți fluidiza situația și poți să întorci votul dintr-o parte în alta”, a analizat Radu Delicote pentru Ziare.com. Urmăriți întregul interviu acordat de Radu Delicote aici:

Diaspora poate decide presedintele. Cum pot schima câteva mii de telefoane soarta alegerilor ANALIZA

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ