Economia României, imediat dupa amânarea alegerilor. „Va fi important sa aratam ca suntem la fel de capabili ca orice alta tara sa raspundem amenintarii unui razboi hibrid”

După decizia Curții Constituționale de vineri, 6 decembrie, privind anularea completă a alegerilor prezidențiale din 2024, Bursa de Valori București a înregistrat o creștere pronunțată, după mai multe zile în care principalii indici bursieri au văzut scăderi. În climatul de incertitudine masivă creat în ultimele săptămâni, atât investitorii străini, cât și cei români, alături de întregul sistem privat românesc a fost într-un moment de blocaj, înainte de o serie de alegeri care avea șanse să pună în pericol perspectivele de stabilitate ale economiei. Decizia de ieri vine însă la pachet cu o perioadă tampon, în care mediul de afaceri ar putea însă să se pregătească mai bine de șocuri pe care, de altminteri, nu le-a putut întrevedea. Profesorul de economie mondială Christian Năsulea a explicat pentru Ziare.com faptul că perioada următoare aduce cu sine o stabilitate aparentă, menținută la liman de guvernul interimar care se va forma și de un timp ceva mai îndelungat pentru firme să-și calculeze următorii pași. Dar nimic nu se va clarifica cu certitudine până nu vor avea loc alegerile și până România nu va depăși acest impas cu instituții statale coezive și alese prin vot corect, fără ingerința unei puteri statale ostile. Reacția mediului de afaceri imediat după amânarea alegerilor Vedem o reacție pozitivă imediată, spune economistul, bazându-se și pe reacțiile pe care le-a surprins în rândul firmelor în orele care au urmat anunțului făcut de Curtea Constituțională vineri, 6 decembrie. Ads Potrivit acestuia, firmele românești și străine deopotrivă au avut nevoie de o formă de claritate în ultimele săptămâni: „Impredictibilitate și incertitudine avem în continuare. Dar nemulțumirea multora era legată de faptul că nu se vedeau acțiuni concrete din partea instituțiilor statului pe care ne bazam să ia niște măsuri, să fie la curent cu faptul că există o campanie de destabilizare a tării pusă în operă de un actor statal ostil, că vor avea o capacitate mai bună de a gestiona o criză constituțională, o capacitate mai bună de a gestiona procesul electoral, în așa fel încât acesta să nu fie nici viciat, nici pus în dubiu de plângeri, contestații, care nu au fost rezolvate în mod eficient și rapid, așa cum ne-am fi dorit”, a explicat Năsulea. Citeste toate stirile despre Alegerile prezidentiale 2024 au fost anulate Toate aceste nemulțumiri au apărut recurent în ultimele săptămâni în sectorul privat. „Mare parte din neliniște era cauzată și de percepția oamenilor conform căreia instituțiile statului român nu sunt capabile sau nu sunt suficient de pregătite să răspundă la noi tipuri de amenințări care ne aduc într-o zonă de avarie, de pagube foarte similare cu ceea ce se întâmplă într-o situație de război.” Ads În legătură cu stabilitatea aparentă a leului în prezent, Christian Năsulea a explicat că, în principiul, cursul leului ar trebui să fie lăsat liber în așa fel încât să avem informații reale ca să înțelegem ce se întâmplă, însă, în situația asta normele nu se aplică, tocmai din cauza naturii neconvenționale și fără precedent a amplorii pe care a luat-o atacul hibrid din partea Rusiei în procesul electoral din România. În acest context, în cazul în care calendarul noilor alegeri prezidențiale se va desfășura pe perioada următoarelor luni, bursele, leul și economia în starea aceasta de avarie, de interimat, va recăpăta o doză de măcar aparentă stabilitate. „În momentul în care ne spunem investitorilor și oamenilor de afaceri că vor avea de aștepta trei luni de zile, este un orizont suficient de lung în așa fel în ce să se creeze un aer de relativă stabilitate. Însă este de asemenea la fel de adevărat că până nu se rezolvă situația – și prin rezolvarea situației mă refer la alegerea unui președinte, confirmarea unei intenții pro- sau anti-europene în a țării noastre – investitorii nu vor ști încă încotro merge România. Ads Și atunci investiții care erau planificate, locuri de muncă pe care ar fi trebuit să le vedem adăugate în economia românească și, implicit, valoarea adăugată suplimentară care ar fi urmat să contribuie la creșterea economii ca țării, la niște indicatori de care avem foarte multă nevoie care dorim să fie cât mai solizi și mai sănătoși, nu vor avea revenirea pe un făgaș normal pe care ne-am dorit-o, într-o astfel de situație”, explică economistul. Pentru că până nu votează poporul român suveran ca să-și exprime un punct de vedere foarte clar pe această problemă, investitorii nu vor risca să aducă mai mulți bani la noi în tară, planând asupra noastră în continuare dubiul acesta major cu privire la fragilitatea țării, a economiei românești confruntată cu astfel de amenințare.” PNRR, proiectele începute de Guvernul în funcție și menținerea continuității economice Potrivit profesorului de economie, nu ar trebui să ne așteptăm la un blocaj în ceea ce privește parcursul unor programe de finanțare cum este Planul Național de Redresare și Reziliență, de exemplu, deoarece, chiar și un guvern interimar ar deține pârghiile legale și procedurale necesare pentru a lua majoritatea măsurilor de natură operațională de care avem nevoie în așa fel încât să punem în aplicare programele care există deja, care au fost semnate deja și prin care țara noastră să aibă acces la finanțarea din PNRR. Ads „Cred că, mai degrabă, amenințările la adresa banilor din PNRR vin tot din rațiuni politice, care s-ar putea să afecteze deciziile pe care le-ar lua partidele care vor forma viitorul guvern. S-ar putea din nou să ne trezim că nu vor fi dispuse de fapt să ia măsurile necesare în așa fel încât să reformeze zona guvernanței corporative sau de alte jaloane care sunt implicate în momentul acesta în PNRR. Este de asemenea important să menționăm aici că sunt jaloane din PNRR pe care țara noastră ar putea să dorească să nu le respecte în mod intenționat. Între timp, situația economică s-a schimbat și atunci cel puțin unul dintre jaloane s-ar putea să fie ratat în mod intențional și lucrul ăsta să fie de fapt o decizie corectă. Mă refer aici în mod explicit la jalonul care este legat de impozitarea microîntreprinderilor. Acele reduceri de plafon pentru microîntreprinderi care ne sunt cerute de multipli parteneri externi, în momentul acesta s-ar putea să facă mai mult rău execuției bugetare și capacității statului român de a funcționa în parametri optimi, dar și economiei românești, care se bazează pe niște facilități fiscale în așa fel încât să permită mediului de afaceri să funcționeze mai eficient și ANAF-ului să funcționeze mai eficient fără să fie nevoie să fie verificate un număr foarte mare de firme în plus față de cele pe care ANAF trebuie să le verifice în acest moment.” Ads Ce urmează în perioada următoare. Trebuie să „arătăm că de fapt suntem la fel de capabili ca orice altă țară să răspundem amenințării de tip război hibrid” Christian Năsulea a explicat că, în momentul de față, important pentru români este să înțeleagă faptul că nu avem de ce să credem că s-ar bloca guvernarea tării până la alegerile prezidențiale repetate. „Cred că va fi foarte important să facem tot posibil ca să arătăm că de fapt suntem la fel de capabili ca orice altă țară să răspundem amenințării de tip război hibrid, că instituțiile noastre sunt la fel de capabile ca instituțiile din alte țări să se descurce în astfel de situații. Însă a fost vorba de o situație care nu a mai fost întâlnită în forma aceasta și la acest nivel în nicio altă țară în care Rusia a încercat să destabilizeze sistemele politice sau economice. Fără să încerc să găsesc scuze pentru toate instituțiile care au fost implicate în evenimentele din aceste săptămâni, și încă în mod cert unele dintre ele s-au descurcat foarte prost, există motive pentru care ar trebui să fim înțelegători cu o parte dintre instituțiile care au fost vizate de evenimentele din ultima vreme și care au fost luate prin surprindere de aceste evenimente.” Ads Profesorul de economie mondială a fost de acord că din acest punct de vedere abia acum se creează niște precedente de lucru în gestionarea unor ingerințe externe de această amploare în alegerile libere ale unui stat UE. „Cred că se vede lucrul acesta și din cauza reacției pe care au avut-o NATO, Statele Unite, Germania, partenerii noștri cei mai importanți din lume, care s-au poziționat în cele din urmă după ce au analizat situația extraordinar de ferm împotriva Rusiei, cu privire la faptul că a fost vorba de o încercare de destabilizare venită din afară, de o încercare de viciere a procesului democratic prin exploatarea procesului democratic însuși”, a explicat Năsulea. „Pentru că despre asta a fost vorba aici,” a continuat acesta. „Democrația funcționează bine atunci când oamenii sunt lăsați să voteze liberi, când sunt lăsați să se influențeze unii pe alții, fără să fi influențați de actori străini. În momentul în care vin actori străini cu bugete mari, cu resurse mari și cu un manual de manipulare și dezinformare foarte bine pus la punct, orice democrație care pornește de la prezumția de fair play din partea tuturor actorilor implicați va fi vulnerabilă și fragilă atunci când este supusă unor astfel de forțe”, a punctat Năsulea.