O viitoare îmbunătăţire a perspectivei ratingului României şi scăderea costului la care se împrumută statul sunt influenţate şi de politicile fiscale, dar şi de stabilitatea politică.

O viitoare îmbunătăţire a perspectivei ratingului României şi scăderea costului la care se împrumută statul sunt influenţate şi de politicile fiscale, dar şi de stabilitatea politică.

Dintr-un raport de analiză al grupului austriac Erste, care în România deţine BCR (a doua bancă din sistem după active), reiese că agenţiile de evaluare financiară nu vor fi convinse să îmbunătăţească perspectiva ratingului României de la negativă la stabilă până când nu văd că şi noul guvern din 2027 aderă la planul consolidării fiscale.

Anul trecut deficitul bugetar a fost redus la circa 7,7% din PIB, de la aproape 8,7% din PIB în 2024, iar în 2026 deficitul ar urma să scadă spre 6,5% din PIB, tendinţa de ajustare urmând să continue şi anii viitori.

„Vedem spaţiu suplimentar pentru ajustarea randamentelor, cu condiţia ca execuţia fiscală să decurgă conform planului. Totuşi, aceasta depinde de stabilitatea politică. În ciuda unor discuţii iniţiale, nu ne aşteptăm ca perspectiva ratingului de credit al României să revină la stabilă până când agenţiile de rating nu vor avea o oarecare încredere că noul prim-ministru, care urmează să fie numit în aprilie 2027, aderă cu stricteţe la traiectoria consolidării fiscale“, se menţionează într-un raport al Erste.

În prezent, România are calificativul cu recomandare de investiţii (investment grade) din partea celor trei mari agenţii de rating – Moody’s, Fitch şi S&P -, dar este pe ultimul prag, perspectiva ratingului fiind negativă.

Părerile băncilor sunt împărţite. Gigantul bancar american Citi a venit cu un semnal favorabil în prima lună a acestui an, anticipând o creştere a probabilităţii îmbunătăţii perspectivei ratingului României, de la „negativă“ la „stabilă“, dacă va fi implementat pachetul fiscal ambiţios introdus recent.

Citește continuarea pe zfcorporate.ro