Exclusiv ZF. Conform unor date preliminare, deficitul bugetar a fost de circa 7,7% din PIB în 2025, sub estimarea de 8,4%. Va fi mai uşor pentru guvern sa se duca spre un deficit de 6,5% din PIB în 2026. Încasarile din TVA au crescut cu 10% anul trecut, iar cheltuielile de personal au avut doar plus 2% în final
Autor: Ziarul FinanciarConform unor date preliminare văzute de Ziarul Financiar, deficitul bugetar a fost de circa 7,7% din PIB în decembrie 2025, faţă de 6,4% din PIB pe primele 11 luni ale anului trecut, mult sub estimarea de 8,4% prevăzută la rectificarea bugetară. Aceasta înseamnă că guvernul are un spaţiu mai mare pentru a acomoda o scădere[...]
Conform unor date preliminare văzute de Ziarul Financiar, deficitul bugetar a fost de circa 7,7% din PIB în decembrie 2025, faţă de 6,4% din PIB pe primele 11 luni ale anului trecut, mult sub estimarea de 8,4% prevăzută la rectificarea bugetară.
Aceasta înseamnă că guvernul are un spaţiu mai mare pentru a acomoda o scădere a deficitului bugetar în 2026 până la 6,5% sau chiar 6% din PIB. Încă nu este clar spre ce ţintă va merge. Dacă deficitul pe 2025 ar fi fost de 8,4% din PIB, reducerea cu minim 2 puncte procentuale a deficitului, adică circa 8 miliarde de euro, ar fi supus economia unui stres mai mare.
Pentru 2026 guvernul lucrează, conform Comisiei de Prognoză, cu un PIB de circa 2.000 de miliarde de lei, adică circa 400 miliarde de euro. În 2019, PIB-ul a fost de 1.000 de miliarde de lei, circa 212 miliarde de euro la paritatea leu/euro din acel an.
Un deficit bugetar de 6% din PIB înseamnă în 2026 24 miliarde de euro bani noi care se vor adăuga la datoria publică şi care trebuie împrumutaţi de pe pieţele externe şi interne. Datoria publică este în prezent de circa 200 de miliarde de euro, faţă de 85 miliarde de euro în 2019.
Deficitul mai mic se datorează creşterii veniturilor peste estimările de la ultima rectificare dar şi ţinerii cheltuielilor sub control pe finalul anului.
Veniturile totale la bugetul consolidat au crescut cu 15% în 2025, iar cea mai bună evoluţie a avut-o impozitul pe salarii şi venit, care a crescut cu aproape 20%. Încasările din TVA au crescut cu 10%, dar încasările din accize au crescut la nivelul întregului an cu doar 4%, ceea ce înseamnă că populaţia şi-a micşorat consumul în faţa creşterii nivelurilor accizelor.
Cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu 11%, sub nivelul de creştere al veniturilor, astfel încât a fost posibilă reducerea deficitului bugetar de la 8,6% în 2024 la 7,7% în 2025.
Cheltuielile de personal au crescut cu doar 2% pe întreg anul 2025, faţă de creşteri de peste 10% pe primele luni ale anului, pe baza restrângerii cheltuielilor pe ultimele luni. Guvernul a reuşit în cele din urmă să pună frână creşterilor de cheltuieli salariale în sectorul public în 2025, conform asumării îngheţării acestora la începutul anului.
În 2024, cheltuielile salariale din sectorul public crescuseră cu 24%. Acum însă salariile rămân în urma inflaţiei, de aproape 10% pe ultimele 12 luni. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 7% în 2025, iar cele cu dobânzile cu aproape 40%, până la circa 50 mld. lei, adică aproape 10 miliarde de euro.
Cheltuielile cu dobânzile mai au puţin şi le depăşesc pe cele cu investiţiile din bani guvernamentali, fără fonduri UE, care s-au ridicat la circa 67 miliarde de lei (circa 13 mld. euro) în 2025, în creştere cu doar 3% faţă de anul anterior.
Guvernul estimează pentru 2026 o creştere economică de 1% şi urmează să prezinte liniile directoare ale bugetului pe acest an în următoarele zile.