30 noiembrie 2025 - Alegeri Parlamentare

Febra taxarii ”bogaţilor” a cuprins Europa: Elveţia voteaza duminica daca sa impuna o taxa pe moştenire de 50% pentru super-bogaţi, în contextul în care guvernele din întreaga lume se confrunta cu dilema modului în care ar trebui taxaţi milionarii şi miliardarii. UPDATE: Noua taxa a fost respinsa covârşitor, cu peste 80% din voturi

Autor: Stefan Stan

Elveţia votează duminică dacă să impună o taxă pe moştenire de 50% pentru super-bogaţi, în contextul în care guvernele din întreaga lume se confruntă cu dilema modului în care ar trebui taxaţi cei foarte înstăriţi. Referendumul, unul dintre cele mai divizive din istoria politică recentă a Elveţiei, are loc pe fondul unei rupturi globale între[...]

Elveţia votează duminică dacă să impună o taxă pe moştenire de 50% pentru super-bogaţi, în contextul în care guvernele din întreaga lume se confruntă cu dilema modului în care ar trebui taxaţi cei foarte înstăriţi.

Referendumul, unul dintre cele mai divizive din istoria politică recentă a Elveţiei, are loc pe fondul unei rupturi globale între ţările care concurează pentru a atrage familii bogate cu stimulente fiscale şi cele care caută să taxeze ceea ce consideră a fi averi excesive.

Propunerea, venită din partea partidului de extremă stânga Tinerii Socialişti, ar introduce o taxă federală pe moşteniri şi donaţii de 50% pentru averile şi transferurile care depăşesc 50 milioane CHF (47 milioane £), marcând o ruptură dramatică faţă de tradiţia elveţiană de taxe descentralizate şi reduse. Veniturile ar fi destinate cheltuielilor legate de climă.

Guvernul federal se opune iniţiativei, avertizând că aceasta ar afecta atractivitatea Elveţiei ca destinaţie stabilă pentru averile internaţionale mobile. Propunerea fusese iniţial redactată pentru a avea efect retroactiv — o clauză care a provocat o reacţie puternică din partea mediului de afaceri şi a avocaţilor specializaţi în taxe, fiind ulterior atenuată.

Există nelinişte profundă în rândul family office-urilor elveţiene şi al rezidenţilor bogaţi, unii dintre ei analizând opţiuni de relocare, a raportat Financial Times în iunie. Economiştii şi avocaţii au avertizat că măsura ar putea afecta planificarea succesiunii companiilor de familie ale căror averi sunt blocate în active ilichide.

Peter Spuhler, proprietarul gigantului feroviar Stadler Rail şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din Elveţia, a criticat public propunerea, numind-o „un dezastru pentru Elveţia”.

Se aşteaptă ca publicul să respingă iniţiativa la referendum, dar oponenţii se tem că, dacă ar fi înfrântă la limită duminică, acest lucru ar putea deschide calea pentru o nouă iniţiativă similară în câţiva ani.

Votul din Elveţia are loc într-un moment în care abordările guvernelor faţă de persoanele cu averi foarte mari au divergit puternic.

În unele centre financiare, cursa pentru a atrage familii bogate se accelerează. Dubai, Abu Dhabi, Hong Kong şi Singapore oferă concesii fiscale şi reglementări mai relaxate pentru a atrage single-family offices — vehiculele private de investiţii ale super-bogaţilor lumii. Hong Kong, care găzduia aproximativ 2.700 de astfel de structuri în 2023, urmăreşte să atragă încă 200 până la sfârşitul lui 2025.

În alte părţi, ţările înăspresc regulile sau cresc taxele. Italia a atras un val de noi veniţi prin regimul său de taxare forfetară pentru veniturile din străinătate, centrat în jurul oraşului Milano, dar guvernul a anunţat în octombrie că intenţionează să majoreze taxa cu încă 50%, la 300.000 de euro, începând de anul viitor.

În primul său buget de anul trecut, ministra britanică a finanţelor, Rachel Reeves, i-a vizat pe super-bogaţi prin confirmarea abolirii statutului de „non-dom”, care permitea rezidenţilor britanici cu domiciliul declarat în străinătate să evite plata taxelor din Marea Britanie pe veniturile şi câştigurile din afara ţării.

Avocaţii elveţieni au declarat că propunerea referendumului a subminat şansele Elveţiei de a atrage exilaţi fiscali din Marea Britanie după schimbarea regimului non-dom, mulţi dintre ei alegând Italia în locul Elveţiei.

Între timp, la sfârşitul lunii octombrie, parlamentul francez a votat respingerea unei propuneri socialiste pentru o taxă de 2% pe averile de peste 100 milioane de euro. O altă propunere, de taxă de 3% pe averile de peste 10 milioane de euro, a fost de asemenea respinsă.

Elveţia s-a bazat mult timp pe un mediu fiscal competitiv, reguli previzibile şi stabilitate politică pentru a atrage rezidenţi bogaţi şi afacerile acestora. Taxa federală propusă ar fi aplicată peste impozitele cantonale pe moşteniri, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la posibile niveluri punitive ale taxării totale şi la ceea ce consilierii descriu drept „o incertitudine structurală extremă”.

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ

Proiect de reformare a PSD Va rog pe toti membrii PSD sa cititi prezentul proiect de reformare si transformare a PSD, iar daca sunteti de acord cu proiectul, sa-i spuneti delegatului dvs la congres sa voteze pentru adoptarea lui. Daca proiectul va fi supus votului delegatilor la congres, am credinta ca va fi adoptat. Iata esenta proiectului, în câteva cuvinte: PSD trebuie sa se identifice cu vointa poporului român si, ca urmare, sa devina un partid national-crestin continuând sa fie social-democrat. Niciodata în istoria noastra nu a existat din partea electoratului o dorinta mai mare de a vota un adevarat Partid National-Crestin Social-Democrat (PNC-SD). Daca atunci, în 2020, conducerea PSD ar fi fost de acord cu propunerea ca partidul sa fie national-crestin si social-democrat, si daca ar fi fost condus doar de lideri credibili, scorul unui PSD national-crestin ar fi fost de peste 50% atât la alegerile parlamentare din 2020 (în loc de 29%) cât si la cele din 2024 (în loc de 22%). Pierzându-mi speranta ca proiectul din 2020 poate deveni realitate, în noiembrie 2023 am demisionat din PSD. Acum însa am convingerea ca prezentul proiect va fi votat de o majoritate masiva. Evident, daca va fi supus votului. În situatia în care delegatii la congresul PSD ar valida candidatura mea în timpul congresului (care are puterea de a lua orice decizie), îmi exprim disponibilitatea de a candida pentru functia de presedinte al PSD la alegerile din 7 noiembrie a.c.. Mentionez ca am fost membru PSD zece ani (apr.2014–nov.2023, cu o scurta întrerupere în 2019) si ca as reveni imediat într-un PSD care sa fie si national-crestin. Consider însa ca actualul proiect trebuie votat (adoptat sau respins), chiar daca delegatii la congres vor invalida candidatura mea. C U P R I N S I. Integritatea teritoriala a tarii, credinta si morala crestina, familia traditionala, patriotismul luminat I. Integritatea teritoriala a tarii, credinta si morala crestina, familia traditionala, patriotismul luminat Întrucât, conform statisticilor mondiale, România e tara cu cel mai religios popor crestin din lume ⸻ si, nu întâmplator cu cea mai mare catedrala ortodoxa din lume ⸻, e firesc sa fie guvernata de un mare partid national-crestin. PSD poate deveni un asemenea partid. De ce? Pentru ca membrii lui, în majoritate covârsitoare, cred în valorile noastre sacre: independenta nationala, unitatea si integritatea teritoriala a României, credinta si morala crestina, familia traditionala, patriotismul luminat, democratia si libertatea, cultivarea valorilor istoriei nationale, prezenta demna a României în NATO si în UE, dezvoltarea parteneriatului strategic cu SUA, reunirea românilor si reîntregirea României pe cale pasnica, diplomatica, conform dreptului international. O asemenea scadere a populatiei pe timp de pace e fara precedent în istoria omenirii. // Declinul demografic afecteaza toate sectoarele: PIB, buget, fondurile de pensii, fondurile europene care se aloca în functie de numarul de locuitori. // Cum mai atragem investiţii, daca nu mai avem forta de munca? // ( 05 nov. 2025 - www.cristoiublog.ro )
Congresul PSD – congresul unui partid anchilozat ( 08 nov. 2025 - www.cristoiublog.ro )