Festivalul smereniei politicianiste în perioada alegerilor. De ce este atât de importanta componenta religioasa în perceptia electoratului din România

Pelerinajul făcut de majoritatea candidaților la alegerile prezidențiale la Cuvioasa Parascheva, care se desfășoară zilele acestea la Iași, aduce în discuție, din nou, lupta pe care politicienii, în cazul de față, prezidențiabilii, o dau pentru a se face cât mai „simpatici” în ochii alegătorilor. Marcel Ciolacu , Mircea Geoană, Nicolae Ciucă, Elena Lasconi , Ludovic Orban și George Simion au fost prezenți la procesiunea de luni, 14 octombrie. Toți s-au amestecat în mulțime, mai puțin Mircea Geoană, care a stat în locul destinat oficialităților. Primele critici au apărut chiar din rândul candidaților, Ludovic Orban apostrofându-i pe adversarii săi că vin la astfel de evenimente doar în campanie, în timp ce el face acest lucru aproape an de an. Este știut apetitul politicienilor pentru procesiuni religioase în aceste perioade electorale. Jurnalistul și analistul politic Ion M. Ioniță consideră că astfel de pelerinaje de campanie au loc tocmai din cauza faptului că toți candidații vor să fie percepuți de alegători ca „unii de-ai lor”. „Candidații caută voturi. Asta este misiunea lor. Și mulți dintre ei cred că, dacă se duc acolo unde e multă lume, vor avea șanse să strângă și voturi. Nu numai la manifestări religioase, cum este aceasta de mare amploare, cum este procesiunea la Sfânta Parascheva, dar și în alte locuri, care nu sunt cu încărcătură religioasă. Ne amintim, premierul a fost pe stadion la Ploiești. Tot așa, pentru că era multă lume acolo și spera să adune voturi, să se asocieze de fapt cu un eveniment popular local. Și a fost primit cu fluierături, tocmai pentru că oamenii au sesizat această ruptură, nu era de acolo, nu era fan al echipei locale, deci venise pentru a câștiga popularitate”, a afirmat analistul pentru Ziare.com. Ads Ion M. Ioniță subliniază faptul că, prin pelerinajul electoral la Sfânta Parascheva, politicienii încearcă să le arate oamenilor că „sunt la fel” ca ei. „Că și ei se duc la evenimente religioase, că participă la viața religioasă. Iată, se amestecă cu mulțimea, că se închină la moaște, tocmai pentru a obține acceptarea din partea publicului larg, care public ar fi convins astfel, că da, candidații sunt de-ai noștri, sunt dintre noi, se comportă la fel ca noi, vin la moaște la fel ca noi. Acesta este mecanismul. Și cred eu că este normal pentru politicieni să încerce tot ceea ce le stă în putință pentru a obține voturi”, a mai spus Ioniță. Acesta a comentat și faptul că Ludovic Orban, la rândul său candidat la alegerile prezidențiale, i-a criticat pe ceilalți candidați pentru faptul că vin la procesiuni doar în campanie, în timp ce el vine an de an. „Ați văzut, și între cei care s-au dus acolo au fost poziții diferite. Ludovic Orban i-a criticat, spunând că vin acum în campanie, că el se duce în fiecare an. Sigur că tot o luptă electorală este și aici. Dar, până la urmă, și candidații nu vin din altă parte. Vin tot din societatea românească. Și bineînțeles că încearcă să preia ceea ce este în societate, să se folosească de sentimentele oamenilor, de emoțiile oamenilor, pentru că așa reușesc să strângă și voturi. Nu numai prin discursuri și prin postări pe rețele de socializare, ci prin prezență la fața locului”, a adăugat jurnalistul. Ads Acesta a adăugat că nu crede că prezența la sărbătoare este „un mare câștig” pentru candidați, dar nici o pierdere. „Și nu m-aș mira ca în sinea lor candidații chiar să spere la un ajutor. Adică să duc și ei la moaște, nu se știe, poate primesc și ei vreun ajutor de mai de sus de ei în aceste alegeri. Totodată, Ion M. Ioniță consideră că faptul că Mircea Geoană a ales să fie prezent pe scenă, în timp ce ceilalți candidați s-au amestecat prin mulțime, indică o anumită distanță între candidat și public. „Da, într-adevăr, cred că, dacă nu vor să obțină partea negativă, riscul de a fi respins, candidații trebuie să fie cât mai aproape de oamenii care așteptau acolo. Deci, a fi pe scenă îmi indică o distanță. Nu-mi dau seama și, mă rog, într-adevăr, este candidat. Mai sunt și alți candidați. De ce domnia sa? Probabil ceilalți chiar au sesizat acest lucru și au vrut să nu introducă o astfel de impresie”, adaugă acesta. Analistul a explicat că „valul” în politica actuală este „să fii cu poporul, să fii populist”. Ads „Așa încât, nu știu dacă asta i-a adus vreun beneficiu lui Mircea Geoană, adică faptul că s-a poziționat pe scenă și nu jos, alături de oameni”, a completat el. Ion M. Ioniță a vorbit și despre un moment important din istoria post-decembristă a alegerilor prezidențiale, acela al dezbaterii din 1996 dintre Emil Constantinescu , candidatul CDR, și Ion Iliescu , candidatul FSN. În cadrul dezbaterii, Emil Constantinescu l-a întrebat pe contracandidatul său dacă crede în Dumnezeu, fiind cunoscut faptul că Ion Iliescu se identifica drept „liber cugetător”. Se estimează că întrebarea și răspunsul evaziv al fostului președinte Iliescu au contat în economia votului din 1996, soldat cu victoria lui Constantinescu. „Da, a contat acel moment. De ce? Pentru că l-a surprins pe Ion Iliescu. Nu se aștepta la o asemenea întrebare și evident nu avea un răspuns pregătit. Și a părut, sigur că încerca să ocolească răspunsul. Sigur că a contat. Nu a fost decisiv, să spunem. Nu a determinat acest lucru soarta alegerilor, dar a contat”, consideră acesta. Ads Jurnalistul spune că religia este o componentă foarte importantă într-o societate majoritar creștin-ortodoxă cum este cea din România, iar electoratul are așteptări din partea candidaților, pe latura aceasta a religiei. „Religia contează pentru foarte mulți români. Unii se duc mai des la biserică, alții mai rar, alții sunt practicanți, alții ocazional, dar contează. Ați văzut că face parte din manualul candidatului. Nu poți să nu faci referire la credință. Și, cum majoritatea oamenilor sunt creștin-ortodocși, aici este vorba despre referirile la un creștinism ortodox, la sărbători și așa mai departe. Dar să nu uităm că nu toată populația României este creștin-ortodoxă. Sunt evident și alte culte în România, dar în număr mai restrâns. De aceea candidații vor să se identifice cu poporul. Și pentru că religia este importantă, vedeți câți de mulți oameni se duc la procesiuni”, a încheiat Ioniță.

Festivalul smereniei politicianiste în perioada alegerilor. De ce este atât de importanta componenta religioasa în perceptia electoratului din România

CITEȘTE ȘI / PE ACEEAȘI TEMĂ