Forintul slab este şi un atu şi o vul­nerabilitate pentru economia Ungariei, aşa cum este condusă ea de guvernul premierului Viktor Orban. O monedă care se depreci­a­ză ajută exportatorii pentru că le face pro­dusele mai ieftine pe pieţele internaţionale, iar pe de altă parte creează inflaţie şi instabilitatea ei poate aduce crize valutare. Forintul s-a[...]

Forintul slab este şi un atu şi o vul­nerabilitate pentru economia Ungariei, aşa cum este condusă ea de guvernul premierului Viktor Orban. O monedă care se depreci­a­ză ajută exportatorii pentru că le face pro­dusele mai ieftine pe pieţele internaţionale, iar pe de altă parte creează inflaţie şi instabilitatea ei poate aduce crize valutare.

Forintul s-a depreciat după ce mi­nistrul maghiar al economiei, Márton Nagy, după multe luni de tăcere, i-a transmis băncii centrale prin inter­mediul unei conferinţe a site-ului de ştiri economice Portfolio că dobân­da de bază din Ungaria este în pre­zent mai sus decât ar trebui. Minis­trul de fapt a întărit ceea ce a spus mai de­vreme premierul Orban, tot prin interme­diul presei, şi anume că ar prefera dobânzi mai mici.

De asemenea, Orban l-a descris pe gu­vernatorul băncii naţionale, Mihály Varga, ca fiind „o persoană prudentă“ care „nu va lua în pripă“ decizii pentru relaxarea politicii mone­ta­re, adică pentru reducerea dobânzilor şi ieftini­rea creditului. Premierul a mai spus şi că gu­vernul nu are o ţintă pentru cursul de schimb. Şi o astfel de intervenţie din partea lui Orban este rară, în condiţiile în care Varga nu este doar o „persoană prudentă“, ci şi un om de încredere de-al său, un fost ministru de bază. El a fost numit guvernator în martie. Însă Orban este adeptul dobânzilor mici.

Márton Nagy a avut grijă să asigure că ban­ca naţională maghiară rămâne o instituţie inde­pen­dentă, iar guvernul nu se amestecă în deci­ziile ei. Banca centrală a reacţionat rapid, anun­ţând prin intermediul viceguvernatorului că se va ţine de mandatul său de a lupta cu inflaţia până când aceasta revine sustenabil la nivelu­rile tolerate de instituţie, după ce devine clar că nu va creşte dacă sunt retrase plafonările de preţuri impuse de guvern. Şi alţi analişti spun că actualul nivel scăzut al inflaţiei este unul artificial.

Rata dobânzii de bază este de mai bine de un an 6,5%, coborâtă de la 13% în 2023. Nive­lul actual, acelaşi cu cel al dobânzii băncii naţio­nale a României, este cel mai ridicat din regiu­ne. Iar inflaţia anuală este de 4,3% (septem­brie), în stagnare, spre surprinderea analiştilor, care cre­deau că presiunile inflaţioniste simţite în lunile anterioare vor continua. Ţinta băncii centrale este de 3%. Inflaţia din Ungaria este mult mai mică decât cea din România, estimată la 9,6-9,7% pentru septembrie. Ambele econo­mii au probleme. Cea maghiară este în stagnare din 2022. Dobânzile mici şi forintul slab ar ajuta la creştere. Discuţiile actuale din jurul dobânzii reprezintă reînceperea războiului dintre guvern şi banca centrală după o încetare a focului care a durat şase luni. Contradicţiile dintre politica bu­getară, a guvernului, şi cea monetară, a băn­cii centrale, privind costul creditului şi cursul de schimb al forintului nu reprezintă veşti bune pentru pieţe, spun analiştii de la Erste.

Ministrul Nagy a insistat că ţinta de inflaţie poate fi atinsă chiar şi cu o rată de dobândă reală mai mică, că stabilitatea cursului de schimb poate fi menţinută şi în aceste condiţii, iar finanţarea ţării rămâne sigură. El a subliniat că actualul nivel ridicat al dobânzilor îi atrage pe speculatorii străini, care aduc în Ungaria împrumuturi luate cu dobânzi mai mici din vest şi le transformă în „bani fierbinţi“, sperând la un curs valutar favorabil din partea forintului.

Potrivit băncii centrale, în Ungaria s-a acumulat astfel de capital în valoare de 5,5 miliarde euro de la începutul anului (analiştii spun că tendinţa pozitivă recentă a forintului pe cursul de schimb s-a datorat tocmai capitalului speculativ, ceea ce este nesustenabil). În aceste condiţii, având în vedere şi cursul de schimb al forintului în raport cu dolarul, dintre ţările din regiune Ungaria le plăteşte cel mai mult investitorilor străini, a spus politicianul. Analişti, cum sunt cei de la ING, cred că inflaţia va accelera în următoarele luni, ceea ce va justifica prudenţa băncii centrale. Iar dobânda de bază probabil că va rămâne la 6,5% în cea mai mare parte a anului viitor. Guvernul estimează ca inflaţia va fi de circa 4% până la sfârşitul acestui an. Iar Orban promite să arunce cu şi mai mulţi bani din elicopter în pregătirea terenului pentru alegerile de anul viitor. În Polonia, banca centrală este în război cu guvernul de când acesta este format dintr-o coaliţie pro-europeană. Totuşi, instituţia a redus dobânda de politică monetară de patru ori anul acesta, după o perioadă lungă de pauză, cel mai recent miercuri. Indicatorul a fost coborât cu 25 de puncte de bază, la 4,5%. Decizia a fost o surpriză, iar instituţia a fost încurajată să diminueze costul creditului de încetinirea inflaţiei, de încetinirea graduală a creşterii salariilor şi de extinderea de către guvern a plafonării preţurilor la energie până la sfârşitul acestui an. De fapt, banca centrală a ajustat dobânzile la „îmbunătăţirea perspectivelor pentru inflaţie“, după cum a explicat chiar instituţia. Iar pieţele speculează că urmează încă o reducereîn noiembrie, însă şansele sunt mici. Reducerea de miercuri a dobânzii este a treia la rând. În Polonia, cea mai mare economie est-europeană, inflaţia s-a stabilizat la 2,9% în septembrie, în interiorul intervalului ţintit de banca centrală. Punctul de maxim a trecut de 18% şi a fost atins la începutul anului 2023. Analiştii se aşteaptă ca indicatorul să rămână stabil până la sfârşitul anului şi să coboare spre ţinta de 2,5% în 2026. Şi în Polonia guvernul, prin premierul Donald Tusk, a cerut băncii centrale să coboare dobânzile deoarece inflaţia o permite. A făcut acest lucru în primăvară, însă guvernatorul Adam Glapinski a spus atunci că nu sunt motive şi a arătat spre inflaţie. Tusk a căutat să-l înlăture pe Glapinski de la conducerea băncii centrale. Spre deosebire de România şi Ungaria, economia poloneză creşte sănătos.