Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformarii pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România

Gestionarea alegerilor prezidențiale din România de către TikTok prin intermediul conținutului electoral difuzat pe platforma chineză va fi discutată în cadrul următoarei reuniuni plenare a Parlamentului European, conform unui proiect de agendă, consultat Politico Europe . Este așteptat ca subiectul să se află pe ordinea de zi a plenului pe 17 decembrie, context în care Comisia Europeană să facă o declarație cu privire la “dezinformarea pe platformele de socializare, cum ar fi X și TikTok”, precum și la “riscurile conexe pentru integritatea alegerilor în Europa”. Platforma de video-sharing a fost analizată pentru modul în care a gestionat campania pentru primul tur al alegerilor prezidențiale din România, în care candidatul ultranaționalist Călin Georgescu a obținut victoria. Conținutul publicat de Georgescu pe TikTok a avut un număr mare de vizualizări în ultima parte a campaniei. Curtea Constituțională a României a refuzat luni o cerere de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale și a validat rezultatele , urmând ca turul al doilea, în care se vor confrunta ultranaționalist anti-NATO și anti-UE Călin Georgescu și candidata pro-europeană Elena Lasconi. Autoritățile române au cerut Comisiei Europene să verifice dacă platforma a respectat legea Uniunii Europene privind moderarea conținutului online , Actul privind serviciile digitale (DSA), după care Comisia a trimis un set de întrebări către TikTok. Compania are termen până la 13 decembrie pentru a răspunde. Marți, reprezentanții TikTok sunt audiați în fața legislatorilor europeni în cadrul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor a Parlamentului European. Caroline Greer, principalul lobbyist al companiei la Bruxelles, și Brie Pegum, director global pentru produse, autenticitate și transparență, trebuie să explice modul în care compania respectă DSA. Directorul general Shou Zi Chew nu va participa, în ciuda apelurilor liderei grupului Renew Europe, Valérie Hayer, și a vicepreședintelui român al Parlamentului European, Nicu Ștefănuță , de a se prezenta în Parlamentul European și a explica situația. În contextul alegerilor din România, Comisia a întrebat despre procesul de gestionare a riscurilor al TikTok în ceea ce privește manipularea informațiilor, sistemele de recomandare și accesul terților la date. Comisia s-a interesat anterior cu privire la proiectarea și funcționarea sistemelor de recomandare ale TikTok, YouTube și Snapchat și, mai precis, cu privire la măsurile luate de TikTok pentru a reduce riscurile legate de alegeri și pluralismul media. La nivel național, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, convocat de către președintele Klaus Iohannis, a constatat că în perspectiva și în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale „au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral” și că rețeaua de socializare TikTok nu a respectat prevederile legale privind campania electorală din România, un candidat la alegerile prezidențiale beneficiind de „o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic” , respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală. Astfel, vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale, iar conținutul promovat de aceștia a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei. Acest tratament preferențial a fost potențat cu nerespectarea de către TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat că, în fapt, compania chineză, contrar celor comunicate în mod oficial autorităților române, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC. În acest sens, membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.